Uneori, un bărbat își dorește contactul sexual, este atras de parteneră și nu are o problemă evidentă de sănătate, dar erecția apare greu sau dispare exact atunci când începe să se gândească dacă o va putea menține.
Prima experiență poate fi întâmplătoare.
A doua începe să ridice semne de întrebare.
La a treia, bărbatul poate intra deja în contactul sexual cu un gând în minte:
„Dacă se întâmplă din nou?”
Din acel moment, problema nu mai este doar ceea ce s-a întâmplat anterior.
Teama că situația se va repeta poate deveni ea însăși un factor care influențează răspunsul sexual.
Pentru că erecția nu depinde doar de dorință, hormoni și circulație.
Depinde și de starea sistemului nervos.
Iar un organism aflat în alertă răspunde diferit de unul care se simte în siguranță.
Erecția începe înainte ca sângele să ajungă în penis
În articolele anterioare am explicat rolul vaselor de sânge și al oxidului nitric în apariția erecției.
Dar înaintea modificărilor vasculare există un eveniment esențial:
semnalul nervos.
Creierul interpretează stimulii sexuali, iar sistemul nervos transmite informația către structurile implicate în răspunsul erectil.
Atingerea, imaginile, fanteziile, apropierea de parteneră, mirosul și contextul emoțional pot participa la apariția excitației.
Pentru ca răspunsul sexual să se desfășoare normal, organismul trebuie să treacă într-o stare favorabilă acestui proces.
Aici apare una dintre cele mai interesante legături dintre psihic și corp.
Sistemul nervos autonom și erecția
O mare parte dintre procesele implicate în erecție sunt controlate de sistemul nervos autonom.
Acesta reglează funcții pe care nu trebuie să le comandăm în mod conștient: ritmul cardiac, digestia, tonusul vaselor de sânge și numeroase alte reacții ale organismului.
Două dintre componentele sale sunt deosebit de importante pentru a înțelege relația dintre stres și sexualitate:
sistemul nervos simpatic și sistemul nervos parasimpatic.
Simplificat, activitatea parasimpatică favorizează procesele implicate în apariția erecției.
Activarea simpatică devine importantă în alte etape ale răspunsului sexual, dar o stare accentuată de alertă poate îngreuna apariția sau menținerea erecției.
Acesta este motivul pentru care starea psihică poate produce efecte fizice reale.
Nu este doar „în mintea bărbatului”.
Este un răspuns al organismului.
Ce se întâmplă atunci când bărbatul intră în stare de alertă?
Stresul este o reacție normală a organismului.
Problema apare atunci când este intens, prelungit sau se declanșează exact într-un moment în care organismul ar trebui să permită apropierea, relaxarea și excitația sexuală.
Când creierul percepe o amenințare, sistemul nervos își schimbă prioritățile.
Iar amenințarea nu trebuie să fie fizică.
Poate fi:
teama de eșec;
teama că partenera va fi dezamăgită;
teama de a pierde erecția;
frica de comparație;
nesiguranța legată de propriul corp;
un conflict în relație;
o experiență sexuală neplăcută din trecut;
sau pur și simplu presiunea de a „trebui să performeze”.
Pentru creier, toate acestea pot deveni motive de alertă.
Iar sexualitatea funcționează mai greu atunci când bărbatul începe să perceapă momentul intim ca pe un examen.
Anxietatea de performanță – când bărbatul începe să se observe pe sine
Există o diferență enormă între:
a trăi experiența sexuală
și
a verifica permanent dacă organismul funcționează.
În anxietatea de performanță, atenția bărbatului se poate muta de la parteneră și de la senzațiile sexuale către propria erecție.
„Este suficient de tare?”
„O să se mențină?”
„Dacă dispare?”
„Oare și-a dat seama?”
„Ce va crede despre mine?”
În loc să participe la experiență, bărbatul începe să o supravegheze.
Fiecare mică variație a erecției poate fi interpretată ca un semn că urmează un eșec.
Iar această interpretare crește anxietatea.
Cercul anxietății sexuale
Aici se poate forma un mecanism care se întreține singur:
o dificultate erectilă → teamă că se va repeta → atenție excesivă asupra erecției → creșterea stării de alertă → diminuarea răspunsului sexual → confirmarea fricii.
După câteva asemenea experiențe, bărbatul poate ajunge să fie anxios înainte ca apropierea sexuală să înceapă.
Uneori simpla anticipare a contactului sexual devine suficientă pentru apariția tensiunii.
Problema inițială putea fi minoră.
Oboseală.
Alcool.
O perioadă dificilă.
Lipsă de somn.
Un episod întâmplător.
Dar interpretarea acelui episod poate transforma o dificultate trecătoare într-o problemă repetitivă.
Bărbatul nu se mai teme doar că va pierde erecția. Începe să aștepte să o piardă.
De ce erecția poate exista într-o situație și lipsi în alta?
Acesta este unul dintre aspectele care produc cea mai mare confuzie.
Un bărbat poate avea erecție dimineața.
Poate avea erecție în timpul masturbării.
Poate răspunde normal la anumite fantezii sau stimuli.
Dar în momentul contactului sexual cu partenera, erecția poate apărea greu sau poate dispărea.
Situația nu demonstrează automat că problema este exclusiv psihologică, dar oferă medicului informații importante despre modul în care apare dificultatea.
Contextul contează.
Dacă organismul poate produce erecții în anumite împrejurări, dar întâmpină dificultăți repetate într-un context asociat cu presiune, teamă sau tensiune, sistemul nervos și componenta psihologică merită luate în considerare.
O singură experiență poate schimba următoarea experiență
Sexualitatea are memorie.
Nu în sensul că organismul este condamnat să repete o experiență neplăcută, ci pentru că creierul învață din ceea ce trăiește.
Dacă un episod de pierdere a erecției este interpretat ca o catastrofă, următoarea experiență poate începe cu o anticipare negativă.
Bărbatul nu mai intră în situație doar cu dorință.
Intră și cu amintirea eșecului anterior.
Iar dacă începe să urmărească fiecare reacție a corpului, atenția se îndepărtează tocmai de stimulii care favorizează excitația.
De aceea, uneori erecția nu dispare pentru că dorința a dispărut.
Poate dispărea pentru că atenția bărbatului a trecut de la sexualitate la teamă.
Stresul de zi cu zi poate ajunge și în dormitor
Problemele sexuale nu apar întotdeauna din cauza sexului.
Presiunea financiară.
Problemele profesionale.
Conflictele.
Lipsa somnului.
Oboseala.
Responsabilitățile familiale.
Perioadele de nesiguranță.
Toate pot menține organismul într-o stare de tensiune.
Un bărbat poate spune că „nu se simte stresat”, dar să doarmă cinci ore pe noapte, să lucreze continuu, să fie permanent preocupat de probleme și să nu aibă aproape niciun moment real de odihnă.
Organismul răspunde la modul în care trăim, nu doar la modul în care descriem ceea ce simțim.
Iar când stresul devine intens sau se prelungește, poate influența dorința sexuală, somnul, dispoziția și răspunsul sexual.
Relația cu partenera poate amplifica sau reduce presiunea
Funcția sexuală nu există în afara relației și a contextului.
Reacția partenerei după o dificultate erectilă poate avea o influență importantă asupra modului în care bărbatul percepe următoarea experiență.
Critica, ironia, presiunea sau interpretarea imediată a pierderii erecției ca lipsă de atracție pot crește tensiunea.
În schimb, comunicarea calmă și lipsa presiunii pot împiedica transformarea unui episod izolat într-o teamă repetitivă.
Uneori ambii parteneri interpretează greșit aceeași situație.
Ea poate gândi:
„Nu mă mai dorește.”
El poate gândi:
„Am dezamăgit-o.”
Iar două interpretări greșite pot crea o tensiune care înainte nu exista.
Dorința nu poate fi comandată, iar erecția nu poate fi verificată permanent
Una dintre cele mai mari capcane este încercarea de a controla conștient un proces care funcționează în mare parte automat.
Bărbatul își poate dori să aibă erecție.
Dar nu poate comanda direct fiecărui nerv și fiecărui vas de sânge să producă răspunsul dorit.
Cu cât încearcă mai intens să verifice dacă erecția „funcționează”, cu atât atenția sa poate rămâne blocată asupra performanței.
Sexualitatea devine atunci o sarcină.
Iar partenera poate deveni, fără să vrea, persoana în fața căreia bărbatul simte că trebuie să demonstreze ceva.
Intimitatea începe să semene cu un test.
Stresul nu explică orice problemă de potență
Este la fel de greșit să atribuim toate dificultățile erectile stresului precum ar fi să le atribuim exclusiv testosteronului.
Problemele de erecție pot avea cauze vasculare, hormonale, neurologice, metabolice, medicamentoase, psihologice sau mixte.
Foarte des, mai mulți factori se suprapun.
Un bărbat poate avea o modificare ușoară a circulației și, după primele dificultăți, să dezvolte și anxietate de performanță.
Altul poate trece printr-o perioadă de stres intens, să doarmă prost și să consume mai mult alcool.
În asemenea situații, împărțirea rigidă între „problemă fizică” și „problemă psihică” poate fi prea simplistă.
Creierul, nervii, hormonii și vasele de sânge aparțin aceluiași organism.
Când merită investigată problema?
O dificultate ocazională nu înseamnă automat existența unei afecțiuni.
Erecția poate varia în funcție de oboseală, stres, alcool, somn, starea emoțională și numeroși alți factori.
Dar dacă dificultatea se repetă, persistă sau începe să afecteze viața sexuală și relația, merită evaluată.
Este important mai ales dacă apar și alte modificări, precum reducerea evidentă a dorinței sexuale, dispariția erecțiilor spontane, simptome cardiovasculare, modificări hormonale cunoscute sau alte probleme de sănătate.
Scopul evaluării nu este doar găsirea unei cauze fizice.
Este identificarea factorilor care participă la problemă.
Potența nu este un examen al masculinității
O dificultate erectilă poate fi trăită de bărbat ca o lovitură directă asupra identității sale.
Dar erecția nu măsoară valoarea unui bărbat.
Nu măsoară curajul.
Nu măsoară masculinitatea.
Nu măsoară automat nici atracția față de parteneră.
Este un răspuns fiziologic complex, influențat de starea întregului organism.
Înțelegerea acestui lucru poate schimba complet modul în care este privită problema.
În locul întrebării:
„Ce este în neregulă cu mine?”
poate apărea una mult mai utilă:
„Ce împiedică organismul meu să răspundă normal în această situație?”
Concluzie
Stresul și anxietatea pot influența potența deoarece sexualitatea masculină depinde și de starea sistemului nervos.
Pentru apariția erecției nu este suficientă existența dorinței. Creierul trebuie să poată transmite semnalele sexuale, iar organismul trebuie să se afle într-o stare care permite desfășurarea răspunsului erectil.
Atunci când apare teama de eșec, atenția bărbatului se poate muta de la plăcere către verificarea propriei performanțe.
De aici poate începe un cerc dificil:
teamă → supravegherea erecției → creșterea tensiunii → diminuarea răspunsului sexual → și mai multă teamă.
Uneori problema începe în corp și continuă prin anxietate.
Alteori începe prin stres și ajunge să se manifeste în corp.
De cele mai multe ori, granița dintre cele două nu este atât de clară pe cât pare.
Pentru că sistemul nervos și funcția sexuală nu sunt două mecanisme separate.
Sunt părți ale aceluiași organism.
Despre echipa Medicinas
Echipa Medicinas dezvoltă și documentează conținut educațional dedicat sănătății, medicinei naturale, fitoterapiei și cercetării compușilor bioactivi. Articolele Medicinas urmăresc să transforme informația științifică și medicală complexă într-un conținut clar și ușor de înțeles, bazat pe literatura de specialitate și pe cercetările disponibile.
Prin Medicinas.ro, ne propunem să construim o sursă de informare în care medicina modernă, cercetarea științifică și potențialul substanțelor naturale sunt analizate împreună, cu accent pe mecanisme, dovezi și aplicabilitate.
Bibliografie științifică selectivă
- European Association of Urology. EAU Guidelines on Sexual and Reproductive Health – Management of Erectile Dysfunction.
- Burnett AL, Nehra A, Breau RH și colaboratorii. Erectile Dysfunction: AUA Guideline. Journal of Urology.
- McCabe MP, Sharlip ID, Atalla E și colaboratorii. Definitions of Sexual Dysfunctions in Women and Men: A Consensus Statement From the Fourth International Consultation on Sexual Medicine 2015. Journal of Sexual Medicine.
- Literatura de specialitate privind rolul sistemului nervos autonom în răspunsul sexual masculin și mecanismele neurofiziologice ale erecției.
- Literatura clinică privind anxietatea de performanță, factorii psihologici și caracterul multifactorial al dificultăților erectile.
Notă medicală: Acest articol are caracter informativ și educațional și nu înlocuiește consultul medical. Dificultățile erectile repetate pot avea cauze fizice, psihologice sau mixte și pot necesita evaluare medicală.
Articol citit de 6 persoane
Acest articol nu are comentarii!