Glaucom

Glaucomul definește o serie de afecțiuni oculare ce determină degradarea nervului optic și care duc la deteriorarea ori chiar pierderea vederii, în cazul în care nu este tratat la timp.

Potrivit experților, glaucomul apare în cazul persoanelor care au vârste de peste 60 de ani, care s-au avut cazuri în familie ori care suferă de anumite boli, precum diabet, boli cardiovasculare, hipertensiune ori hipotensiune. De asemenea, poate să fie determinat de traume suferite la unul sau la ambii ochi, de folosirea unor medicamente pe bază de corticosteroizi.

Glaucomul nu se manifestă încă de la început, boala fiind descoperită abia târziu, când a avansat. Netratată, boala poate să ducă la orbire, iar experții sunt de părere că aceasta se poate manifesta uneori prin durere oculară intensă, stări de greață și de vomă, înroșirea ochilor, durere de cap, halouri în jurul punctelor luminoase, vedere încețoșată.

 Glaucomul este de mai multe tipuri, între care primar, când bolnavul nu suferă de alte afecțiuni și secundar, când este consecință a altor boli oculare ori sistemice sau este declanșat de folosirea anumitor medicamente. Există de asemenea, glaucom cu unghi deschis, când blochează unghiul de drenaj format alături de cornee, glaucom cu tensiune normală, congenital, întâlnit în rândul bebelușilor, neovascular, fiind determinat când ochiul produce vase de sânge în exces, pigmentar, când pigmentul din iris se desprinde și blochează canalul de drenja al globului ocular.

Glaucomul poate fi, de asemenea, exfoliativ, inflamator, asociat cu tumori intraoculare, hemoragie oculară, dar și provocat de traume, intervenții chirurgicale ori cataractă.

Dezlipirea de retină se manifestă prin apariția unor simptome, între care vederea unor flash-uri luminoare, senzație de greutate în glob ocular, vederea unor puncte negre, distorsionarea obiectelor, scăderea acuității vizuale, reducerea vederii laterale.