Sinonime: astrocite, celule gliale astrocitare, astroglie.

Astrocitele sunt celule ale sistemului nervos central care contribuie la protejarea și buna funcționare a neuronilor. Fac parte din familia celulelor gliale și au numeroase prelungiri, care le conferă un aspect asemănător unei stele.

Mult timp au fost considerate simple celule de susținere. Cercetările moderne arată însă că astrocitele participă activ la reglarea comunicării neuronale, metabolismului cerebral și răspunsului la leziuni.

Unde se găsesc astrocitele?

Astrocitele sunt prezente în creier și măduva spinării, atât în substanța cenușie, cât și în substanța albă.

Prelungirile lor intră în contact cu neuronii, sinapsele și vasele sanguine, contribuind la menținerea unui mediu potrivit pentru activitatea nervoasă.

Există două categorii morfologice clasice:

  • Astrocite protoplasmatice, întâlnite predominant în substanța cenușie.

  • Astrocite fibroase, prezente mai ales în substanța albă.

Aceste categorii nu reflectă întreaga diversitate a astrocitelor, care diferă și în funcție de regiunea cerebrală.

Ce funcții îndeplinesc astrocitele?

Susținerea neuronilor

Astrocitele participă la furnizarea și gestionarea substanțelor necesare metabolismului neuronal.

Ele contribuie la utilizarea glucozei și la schimburile metabolice dintre celulele nervoase și mediul înconjurător.

Reglarea comunicării neuronale

La nivelul sinapselor, astrocitele contribuie la îndepărtarea excesului unor neurotransmițători, în special glutamatul.

Acest mecanism ajută la menținerea echilibrului chimic și la prevenirea stimulării neuronale excesive.

Menținerea echilibrului ionic

Activitatea neuronilor modifică permanent concentrațiile ionilor din spațiul extracelular.

Astrocitele contribuie la reglarea concentrației potasiului și a altor componente necesare transmiterii normale a impulsurilor nervoase.

Bariera hematoencefalică

Astrocitele participă la funcționarea unității neurovasculare, prin contactele dintre prelungirile lor și vasele sanguine.

Bariera hematoencefalică este formată în principal prin proprietățile specializate ale celulelor endoteliale cerebrale, iar astrocitele contribuie la menținerea și reglarea acesteia.

Răspunsul la leziuni

În cazul unor traumatisme, infecții sau alte agresiuni asupra sistemului nervos, astrocitele își pot modifica activitatea.

Acest fenomen este numit astrogliroză reactivă și poate avea efecte protectoare, dar și consecințe care limitează repararea țesutului nervos, în funcție de context.

Astrocitele și memoria

Astrocitele participă la reglarea mediului sinaptic și pot influența procesele implicate în învățare și plasticitate neuronală.

Unele cercetări experimentale sugerează că interacțiunea dintre astrocite și neuroni contribuie la modificarea eficienței conexiunilor sinaptice.

Totuși, memoria nu poate fi atribuită unei singure categorii de celule, ci rezultă din activitatea unor rețele complexe.

Ce se întâmplă când astrocitele nu funcționează normal?

Modificări ale funcționării astrocitelor au fost identificate în cercetări asupra unor afecțiuni neurologice, inclusiv epilepsie, accident vascular cerebral și boli neurodegenerative.

De exemplu, perturbarea reglării glutamatului sau a echilibrului ionic poate influența excitabilitatea neuronală.

Există și afecțiuni rare în care proteinele astrocitare sunt implicate direct, precum boala Alexander.

Aceste mecanisme sunt complexe și nu înseamnă că orice tulburare de memorie sau simptom neurologic este cauzat de astrocite.

Concluzie

Astrocitele sunt componente esențiale ale sistemului nervos central. Ele susțin metabolismul neuronal, reglează mediul chimic, participă la funcționarea sinapselor și contribuie la răspunsul cerebral la leziuni.

Pentru o prezentare generală a organizării sistemului nervos, consultați articolul MEDICINAS despre creierul uman.

Despre autor

Articol realizat de Echipa editorială MEDICINAS, în cadrul activității de educație medicală și documentare științifică. Experiența echipei include peste cinci ani de colaborare în cercetare și dezvoltare cu Acad. Dr. Farm. Ovidiu Bojor.

Notă medicală

Acest articol are scop informativ și educațional și nu înlocuiește consultul neurologic, diagnosticul sau tratamentul recomandat de un specialist.

Bibliografie științifică selectivă

  1. Sofroniew MV, Vinters HV. Astrocytes: biology and pathology. Acta Neuropathologica. 2010;119:7–35. https://doi.org/10.1007/s00401-009-0619-8

  2. Khakh BS, Sofroniew MV. Diversity of astrocyte functions and phenotypes in neural circuits. Nature Neuroscience. 2015;18:942–952. https://doi.org/10.1038/nn.4043

  3. Verkhratsky A, Nedergaard M. Physiology of Astroglia. Physiological Reviews. 2018;98(1):239–389. https://doi.org/10.1152/physrev.00042.2016

  4. Allen NJ, Lyons DA. Glia as architects of central nervous system formation and function. Science. 2018;362(6411):181–185. https://doi.org/10.1126/science.aat0473

Articol citit de 9 persoane