Sinonime și termeni asociați: vertij, senzație de rotație, amețeală rotatorie, vertij vestibular.
Vertijul este senzația falsă că persoana sau mediul înconjurător se mișcă, deși în realitate nu există o asemenea mișcare. Cel mai frecvent este descris ca o senzație de rotire, dar poate fi perceput și ca balansare sau înclinare.
Vertijul poate apărea în afecțiuni ale urechii interne, ale nervului vestibular sau ale sistemului nervos central. Deși multe cauze sunt tratabile, uneori reprezintă un semn de urgență neurologică.
Care este diferența dintre vertij și amețeală?
Amețeala este un termen general care poate descrie senzația de instabilitate, slăbiciune, leșin iminent sau dezorientare.
Vertijul reprezintă o senzație specifică de mișcare falsă, frecvent de rotație.
Această diferență este importantă, deoarece amețeala poate avea și cauze cardiovasculare, metabolice sau medicamentoase.
Ce tipuri de vertij există?
Vertijul periferic
Apare în urma afectării urechii interne sau a nervului vestibular.
Printre cauzele frecvente se numără:
Vertijul pozițional paroxistic benign (VPPB).
Nevrita vestibulară.
Boala Ménière.
Unele afecțiuni inflamatorii sau traumatice ale urechii interne.
Vertijul periferic poate fi intens și însoțit de greață, vărsături sau tulburări de echilibru.
Vertijul central
Este determinat de afectarea structurilor sistemului nervos central implicate în echilibru, în special cerebelul și trunchiul cerebral.
Poate apărea în accidente vasculare cerebrale, scleroză multiplă sau alte afecțiuni neurologice.
Uneori este însoțit de vedere dublă, tulburări de vorbire, dificultăți de coordonare sau alte semne neurologice.
Intensitatea vertijului nu permite diferențierea sigură între o cauză periferică și una centrală.
Care sunt cauzele vertijului?
Cele mai cunoscute cauze includ:
Vertijul pozițional paroxistic benign: apare când mici cristale de carbonat de calciu din urechea internă ajung într-un canal semicircular și perturbă percepția mișcării. Episoadele sunt de obicei scurte și declanșate de schimbarea poziției capului.
Nevrita vestibulară: afectarea acută a nervului vestibular, care poate provoca vertij persistent, greață și instabilitate.
Boala Ménière: afecțiune a urechii interne asociată cu episoade de vertij, fluctuații ale auzului, tinitus și senzație de presiune auriculară.
Migrena vestibulară: poate produce episoade de vertij cu sau fără durere de cap.
Accidentul vascular cerebral: poate afecta circuitele nervoase implicate în echilibru și necesită intervenție urgentă.
Cum se manifestă vertijul?
Manifestările posibile includ:
Senzația că încăperea se rotește.
Instabilitate la mers.
Greață sau vărsături.
Dificultăți de menținere a echilibrului.
Mișcări involuntare ale ochilor, numite nistagmus.
Agravarea simptomelor la anumite mișcări ale capului.
În unele afecțiuni pot apărea și tinitus sau scăderea auzului.
Durata episoadelor, factorii declanșatori și simptomele asociate ajută la identificarea cauzei.
Cum se stabilește diagnosticul?
Medicul analizează momentul apariției, durata episoadelor și situațiile care declanșează vertijul.
Examinarea poate include evaluarea mersului, echilibrului, mișcărilor oculare și auzului.
În suspiciunea de VPPB se pot utiliza manevre poziționale, precum testul Dix–Hallpike.
În anumite situații sunt necesare audiometria, evaluarea vestibulară sau investigații imagistice.
Testul HINTS poate fi util în contexte clinice specifice, dar trebuie efectuat de personal medical instruit și nu reprezintă un test pentru autodiagnostic.
Cum se tratează vertijul?
Tratamentul depinde de cauza identificată.
În vertijul pozițional paroxistic benign, manevrele de repoziționare, precum manevra Epley, pot fi eficiente atunci când sunt indicate și efectuate corect.
În alte afecțiuni pot fi recomandate tratamente medicamentoase, recuperare vestibulară sau terapii specifice bolii de bază.
Medicamentele care reduc simptomele vestibulare pot fi utile în anumite episoade acute, dar utilizarea lor prelungită nu este recomandată automat, deoarece poate întârzia compensarea vestibulară.
Ce putem face în timpul unui episod?
Persoana afectată trebuie să evite conducerea autovehiculelor și activitățile cu risc de cădere.
Este recomandată așezarea într-un loc sigur și evitarea mișcărilor bruște până la evaluarea situației.
Exercițiile vestibulare și manevrele de repoziționare trebuie alese în funcție de diagnostic, nu aplicate la întâmplare.
Când este vertijul o urgență?
Vertijul apărut brusc poate indica un accident vascular cerebral, mai ales dacă este însoțit de:
Vedere dublă.
Vorbire neclară.
Slăbiciune musculară sau amorțeli.
Dificultăți severe de mers.
Pierderea coordonării.
Durere de cap bruscă și intensă.
Un vertij nou, sever și persistent, însoțit de incapacitatea de a merge fără sprijin, necesită evaluare de urgență chiar și în absența altor simptome evidente.
În aceste situații, apelați imediat 112.
Concluzie
Vertijul este o senzație falsă de mișcare care poate avea cauze vestibulare sau neurologice.
Identificarea cauzei este esențială, deoarece tratamentul diferă de la manevre simple de repoziționare până la intervenții medicale urgente.
Pentru explicații despre structurile nervoase implicate în echilibru, consultați articolele MEDICINAS despre Trunchiul cerebral și Cerebelul.
Despre autor
Articol realizat de Echipa editorială MEDICINAS, în cadrul activității de educație medicală și documentare științifică. Experiența echipei include peste cinci ani de colaborare în cercetare și dezvoltare cu Acad. Dr. Farm. Ovidiu Bojor.
Notă medicală
Acest articol are scop educațional și nu înlocuiește consultul neurologic sau ORL, diagnosticul și tratamentul recomandat de un specialist. Vertijul nou apărut, sever sau asociat cu manifestări neurologice necesită evaluare medicală urgentă.
Bibliografie științifică selectivă
Bisdorff A, Von Brevern M, Lempert T, Newman-Toker DE. Classification of vestibular symptoms: Towards an international classification of vestibular disorders. Journal of Vestibular Research. 2009;19(1–2):1–13. https://doi.org/10.3233/VES-2009-0343
Bhattacharyya N, Gubbels SP, Schwartz SR, et al. Clinical Practice Guideline: Benign Paroxysmal Positional Vertigo (Update). Otolaryngology–Head and Neck Surgery. 2017;156(3_suppl)–S47. https://doi.org/10.1177/0194599816689667
Edlow JA, Gurley KL, Newman-Toker DE. A New Diagnostic Approach to the Adult Patient with Acute Dizziness. Journal of Emergency Medicine. 2018;54(4):469–483. https://doi.org/10.1016/j.jemermed.2017.12.024
Lempert T, Olesen J, Furman J, et al. Vestibular migraine: Diagnostic criteria. Journal of Vestibular Research. 2012;22(4):167–172. https://doi.org/10.3233/VES-2012-0453
Articol citit de 10 persoane
Acest articol nu are comentarii!