Gastrita este inflamația mucoasei stomacului, stratul de țesut care acoperă interiorul acestui organ și îl protejează împotriva acidului gastric și a enzimelor digestive. Poate apărea la orice vârstă, iar cauzele variază de la infecția cu Helicobacter pylori până la reacții autoimune.

Unele persoane prezintă dureri de stomac, greață, balonare sau senzație de plenitudine după masă. Altele nu au simptome evidente, iar inflamația este descoperită în timpul investigațiilor medicale.

Gastrita poate fi acută sau cronică, iar tratamentul depinde de cauza identificată și de modificările mucoasei gastrice.

Care sunt cauzele gastritei?

Infecția cu Helicobacter pylori este una dintre principalele cauze ale gastritei cronice. Bacteria poate persista în stomac ani întregi, provocând inflamație și, în unele cazuri, favorizând apariția ulcerului gastric sau a modificărilor precanceroase.

Alte cauze și mecanisme de afectare gastrică includ:

  • Reacțiile autoimune, prin care sistemul imunitar atacă anumite celule ale stomacului.

  • Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene, precum ibuprofenul și aspirina, care pot provoca leziuni ale mucoasei.

  • Consumul excesiv de alcool, asociat cu iritație și afectare gastrică.

  • Refluxul biliar, care poate produce modificări reactive ale mucoasei.

  • Afecțiunile inflamatorii și infecțioase rare, care pot afecta țesutul gastric.

Nu toate leziunile mucoasei reprezintă gastrită. Unele sunt clasificate ca gastropatie, atunci când inflamația este redusă sau absentă.

Principalele tipuri de gastrită

Gastrita poate avea mai multe forme, în funcție de durata inflamației, cauza acesteia și modificările produse la nivelul mucoasei stomacului. Unele forme se pot suprapune.

Gastrita acută

Gastrita acută reprezintă inflamația instalată recent a mucoasei stomacului. Poate apărea în contextul unor infecții sau al altor factori care afectează mucoasa gastrică. Manifestările posibile includ durerea epigastrică, greața și vărsăturile.

Gastrita cronică

Gastrita cronică este o inflamație persistentă a mucoasei gastrice, frecvent asociată cu infecția cu Helicobacter pylori. Poate evolua fără simptome evidente, iar în unele cazuri determină modificări structurale ale mucoasei.

Gastrita erozivă

Gastrita erozivă este termenul utilizat pentru afectarea mucoasei stomacului prin apariția unor eroziuni superficiale. Aceste leziuni sunt asociate frecvent cu administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene și pot fi încadrate mai precis ca gastropatie erozivă.

Gastrita atrofică

Gastrita atrofică se caracterizează prin pierderea unor glande normale ale mucoasei gastrice. Poate fi asociată cu infecția cronică cu Helicobacter pylori sau cu mecanisme autoimune și necesită evaluarea riscului individual de complicații.

Gastrita autoimună

Gastrita autoimună apare atunci când sistemul imunitar atacă anumite celule ale mucoasei stomacului. În timp, poate afecta secreția acidului gastric și absorbția vitaminei B12, fiind uneori asociată cu anemie.

Gastrita asociată infecției cu Helicobacter pylori

Gastrita asociată infecției cu Helicobacter pylori este determinată de prezența bacteriei în mucoasa gastrică. Infecția poate persista ani întregi și poate favoriza apariția ulcerului peptic sau a modificărilor precanceroase.

Gastropatia reactivă sau chimică

Gastropatia reactivă reprezintă afectarea mucoasei gastrice prin factori precum antiinflamatoarele nesteroidiene sau refluxul biliar. Spre deosebire de gastrita propriu-zisă, inflamația poate fi minimă sau absentă.

Gastrita limfocitară

Gastrita limfocitară este o formă rară de inflamație gastrică, identificată prin biopsie, caracterizată prin creșterea numărului de limfocite în epiteliul stomacului. Poate fi asociată cu boala celiacă sau cu alte afecțiuni.

Gastrita eozinofilică

Gastrita eozinofilică este o afecțiune rară, caracterizată prin acumularea excesivă de eozinofile în țesutul gastric. Poate provoca dureri abdominale, greață și alte simptome digestive, necesitând evaluare specializată.

Simptomele gastritei

Manifestările gastritei sunt variabile și nu reflectă întotdeauna severitatea inflamației. Unele persoane cu gastrită confirmată nu prezintă simptome.

Simptomele digestive asociate pot include:

  • Durere de stomac, în special în partea superioară a abdomenului.

  • Arsură epigastrică, resimțită în zona stomacului.

  • Balonare, însoțită uneori de senzație de abdomen umflat.

  • Greață și, uneori, vărsături.

  • Plenitudine după masă, chiar și după porții moderate.

  • Sațietate precoce, după cantități mici de alimente.

  • Eructații, cunoscute și ca râgâieli.

  • Reducerea apetitului.

Balonarea, eructațiile și senzația de plenitudine pot apărea și în dispepsia funcțională, refluxul gastroesofagian sau alte tulburări digestive. Prin urmare, simptomele nu confirmă singure diagnosticul de gastrită.

Vărsăturile cu sânge și scaunele negre sugestive pentru hemoragie digestivă reprezintă urgențe medicale.

Diagnosticul gastritei

Diagnosticul începe cu evaluarea simptomelor, istoricului medical și medicamentelor administrate.

În funcție de situație, medicul poate recomanda:

  • Endoscopia digestivă superioară, care permite examinarea directă a mucoasei stomacului.

  • Biopsia gastrică, utilizată pentru confirmarea inflamației și identificarea modificărilor tisulare.

  • Testul respirator cu uree, pentru identificarea infecției active cu Helicobacter pylori.

  • Testul antigenului fecal, o altă metodă de depistare a infecției active.

  • Analize de sânge, inclusiv hemoleucograma, feritina și vitamina B12, atunci când sunt suspectate anemie sau deficite nutriționale.

Nu toate persoanele cu disconfort gastric necesită endoscopie. Alegerea investigațiilor depinde de simptome, vârstă și factorii de risc.

Tratamentul gastritei

Tratamentul gastritei este stabilit în funcție de cauză.

În infecția cu Helicobacter pylori, se utilizează scheme de eradicare care includ antibiotice și medicamente pentru reducerea acidității gastrice, uneori asociate cu bismut. După tratament, eradicarea trebuie confirmată printr-un test adecvat.

Inhibitorii pompei de protoni, precum omeprazolul și pantoprazolul, reduc secreția acidului gastric și pot favoriza vindecarea anumitor leziuni ale mucoasei.

În cazul gastropatiei asociate cu antiinflamatoare, medicul poate recomanda modificarea tratamentului și măsuri de protecție gastrică.

Gastrita autoimună poate necesita administrarea vitaminei B12 sau a fierului și monitorizare medicală, în funcție de modificările identificate.

Alimentația și stilul de viață în gastrită

Alimentația poate influența disconfortul digestiv, dar nu există o dietă universală care să vindece toate formele de gastrită.

Orezul, ovăzul, cartofii, legumele gătite, supele și proteinele slabe pot fi mai bine tolerate de unele persoane.

Alcoolul, cafeaua, mesele foarte abundente și preparatele bogate în grăsimi pot accentua simptomele la persoanele sensibile.

Este utilă identificarea alimentelor care provoacă disconfort, fără eliminarea inutilă a unor grupe alimentare întregi.

Renunțarea la fumat și utilizarea responsabilă a antiinflamatoarelor contribuie la protejarea sănătății digestive.

Plante și ingrediente naturale studiate pentru sănătatea gastrică

Unele plante medicinale conțin compuși investigați pentru efectele asupra digestiei, inflamației și mucoasei gastrice. Dovezile privind utilizarea lor în gastrită diferă în funcție de plantă și de preparat.

Mușețelul (Matricaria chamomilla) este utilizat tradițional pentru ameliorarea disconfortului digestiv. Compușii săi au fost studiați pentru proprietăți antiinflamatoare și antispastice.

Ghimbirul (Zingiber officinale) este cunoscut pentru utilizarea sa în reducerea anumitor forme de greață și pentru efectele investigate asupra motilității digestive.

Lemnul-dulce (Glycyrrhiza glabra) conține substanțe cercetate pentru efectele asupra mucoaselor. Preparatele cu glicirizină necesită precauție, deoarece pot crește tensiunea arterială.

Nalba-mare (Althaea officinalis) este o plantă bogată în mucilagii, utilizată tradițional pentru proprietățile sale emoliente.

Gălbenelele (Calendula officinalis) conțin flavonoide și triterpene investigate experimental pentru proprietăți antiinflamatoare.

Lucerna (Medicago sativa) furnizează compuși vegetali de interes fitochimic, însă eficiența sa clinică în tratamentul gastritei nu este demonstrată.

Broccoli (Brassica oleracea), în special germenii săi, conține precursori ai sulforafanului, o substanță investigată în cercetările privind inflamația gastrică și Helicobacter pylori.

Aceste plante și ingrediente nu înlocuiesc tratamentul medical al gastritei.

Ce trebuie să reținem despre gastrită?

Gastrita este o afecțiune inflamatorie a mucoasei stomacului, cu forme și cauze diferite. Diagnosticul corect permite identificarea factorului responsabil și alegerea tratamentului adecvat.

Alimentația și stilul de viață pot contribui la reducerea disconfortului digestiv, dar tratamentul cauzei rămâne esențial.

În portofoliul MEDICINAS se regăsește și Casinovita U, un produs pe bază de lucernă (Medicago sativa). Lucerna este studiată pentru compoziția sa fitochimică, însă nu există dovezi clinice suficiente că produsul tratează gastrita.

Notă medicală

Acest articol are scop informativ și educațional și nu înlocuiește consultația medicală, diagnosticul sau tratamentul individualizat. Simptomele persistente, anemia, scăderea involuntară în greutate și dificultățile la înghițire necesită evaluare medicală. Vărsăturile cu sânge și scaunele negre sugestive pentru hemoragie digestivă necesită asistență medicală de urgență.

Despre autor

Acest articol a fost realizat de echipa editorială MEDICINAS, în cadrul proiectului de educație pentru sănătate și promovare a cercetării științifice în domeniul plantelor medicinale și al medicinei naturale.

De-a lungul activității sale, echipa MEDICINAS a beneficiat de colaborarea, timp de peste cinci ani, cu regretatul Acad. Dr. Farm. Ovidiu Bojor, care a contribuit la activitatea de cercetare și la dezvoltarea direcțiilor științifice ale proiectului. Moștenirea sa profesională continuă să reprezinte un reper pentru abordarea documentată și responsabilă a fitoterapiei.

Articolele publicate în prezent sunt redactate și documentate de echipa editorială MEDICINAS, pe baza literaturii științifice și a informațiilor medicale actuale.

Bibliografie științifică selectivă

  1. Malfertheiner P, et al. Management of Helicobacter pylori infection: the Maastricht VI/Florence consensus report. Gut. 2022. https://doi.org/10.1136/gutjnl-2022-327745

  2. Chey WD, et al. ACG Clinical Guideline: Treatment of Helicobacter pylori Infection. American Journal of Gastroenterology. 2024. https://doi.org/10.14309/ajg.0000000000002968

  3. Shah SC, et al. AGA Clinical Practice Update on the Diagnosis and Management of Atrophic Gastritis: Expert Review. Gastroenterology. 2021. https://doi.org/10.1053/j.gastro.2021.06.078

  4. National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases. Gastritis & Gastropathy. https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/gastritis-gastropathy

  5. National Cancer Institute. Helicobacter pylori and Cancer. https://www.cancer.gov/about-cancer/causes-prevention/risk/infectious-agents/h-pylori-fact-sheet

Articol citit de 19 persoane