Adenocarcinomul gastric este o tumoră malignă care se dezvoltă din celulele epiteliale glandulare ale mucoasei stomacului. Reprezintă aproximativ 90–95% dintre cancerele gastrice și constituie principala formă de cancer de stomac.

Boala apare atunci când anumite celule acumulează modificări genetice și moleculare care le permit să se multiplice necontrolat, să invadeze țesuturile învecinate și, în stadii avansate, să se răspândească în alte organe.

Adenocarcinomul gastric este diferit de limfomul gastric, tumorile stromale gastrointestinale (GIST) și tumorile neuroendocrine gastrice, care provin din alte categorii de celule și necesită abordări terapeutice distincte.

Cauzele și factorii de risc

Adenocarcinomul gastric este o boală multifactorială, în care intervin infecțiile cronice, predispoziția genetică, factorii alimentari și modificările persistente ale mucoasei stomacului.

Infecția cu Helicobacter pylori reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru adenocarcinomul gastric non-cardial. Bacteria poate produce gastrită cronică și, la unele persoane, poate favoriza apariția gastritei atrofice și a metaplaziei intestinale gastrice.

Această succesiune de modificări este cunoscută drept cascada Correa, dar nu toate persoanele infectate sau cu leziuni precanceroase dezvoltă cancer.

Alți factori de risc includ fumatul, consumul frecvent de alimente conservate prin sărare, antecedentele familiale de cancer gastric și anumite sindroame ereditare.

Cancerul gastric difuz ereditar, asociat în unele familii cu variante patogene ale genei CDH1, reprezintă o formă particulară de predispoziție genetică.

Gastrita autoimună poate fi asociată, de asemenea, cu un risc crescut de neoplazii gastrice.

Tipurile de adenocarcinom gastric

Clasificarea Lauren descrie două tipuri histologice principale, la care se adaugă forme mixte sau neclasificabile.

Adenocarcinomul gastric de tip intestinal

Adenocarcinomul gastric de tip intestinal formează structuri glandulare care pot semăna microscopic cu epiteliul intestinal.

Este asociat frecvent cu inflamația gastrică de lungă durată, atrofia mucoasei și metaplazia intestinală.

Adenocarcinomul gastric de tip difuz

Adenocarcinomul gastric de tip difuz este caracterizat prin celule tumorale cu coeziune redusă, care pot infiltra peretele stomacului fără să formeze o masă bine delimitată.

Unele tumori conțin celule în inel cu pecete, denumite astfel datorită aspectului lor microscopic.

În anumite cazuri, infiltrarea extinsă a peretelui gastric poate determina rigidizarea stomacului, aspect cunoscut drept linită plastică.

Simptomele adenocarcinomului gastric

În stadiile incipiente, adenocarcinomul gastric poate evolua fără manifestări evidente.

Ulterior, pot apărea durere epigastrică persistentă, sațietate precoce, reducerea apetitului, greață, oboseală și scădere involuntară în greutate.

Sângerarea cronică poate produce anemie feriprivă, iar tumorile avansate pot determina vărsături persistente sau dificultăți la înghițire, în funcție de localizare.

Aceste simptome pot apărea și în ulcerul gastric sau dispepsia funcțională, motiv pentru care diagnosticul nu poate fi stabilit numai pe baza manifestărilor.

Diagnosticul adenocarcinomului gastric

Endoscopia digestivă superioară cu biopsie reprezintă metoda fundamentală de diagnostic.

Examinarea histopatologică stabilește prezența adenocarcinomului și caracteristicile sale microscopice.

După confirmarea diagnosticului, evaluarea poate include tomografie computerizată, ecografie endoscopică și, în anumite situații, laparoscopie de stadializare.

Testarea moleculară este importantă mai ales în boala avansată. În funcție de context, pot fi evaluate expresia HER2, statusul de instabilitate microsatelitară (MSI), proteinele de reparare a ADN-ului (MMR), expresia PD-L1 și CLDN18.2.

Aceste caracteristici pot influența alegerea imunoterapiei și a tratamentelor țintite.

Stadiile adenocarcinomului gastric

Stadializarea utilizează sistemul TNM, care evaluează profunzimea invaziei tumorale, afectarea ganglionilor limfatici și existența metastazelor.

Tumorile foarte precoce pot fi limitate la mucoasă sau submucoasă, în timp ce formele avansate pot infiltra întregul perete gastric și structurile din apropiere.

Metastazele pot apărea în ficat, peritoneu, ganglioni limfatici la distanță sau alte organe.

Stadiul bolii reprezintă unul dintre cei mai importanți factori care influențează prognosticul și tratamentul.

Tratamentul adenocarcinomului gastric

Tratamentul este individualizat și stabilit de o echipă multidisciplinară.

Rezecția endoscopică poate fi utilizată pentru anumite tumori foarte precoce, care îndeplinesc criterii stricte de selecție.

Chirurgia, prin gastrectomie parțială sau totală și evaluarea ganglionilor regionali, reprezintă o componentă importantă a tratamentului cu intenție curativă.

Chimioterapia perioperatorie poate fi recomandată în anumite stadii, pentru reducerea riscului de recidivă și îmbunătățirea rezultatelor terapeutice.

În boala avansată, tratamentul poate include chimioterapie, imunoterapie și terapii țintite, în funcție de profilul molecular al tumorii.

Radioterapia are indicații selectate, iar îngrijirea nutrițională și controlul simptomelor sunt importante în toate etapele bolii.

Prevenția și depistarea precoce

Identificarea și eradicarea infecției cu Helicobacter pylori pot reduce riscul de adenocarcinom gastric, mai ales înainte de apariția modificărilor precanceroase avansate.

Renunțarea la fumat și reducerea consumului de alimente foarte sărate contribuie la diminuarea unor factori de risc modificabili.

Persoanele cu antecedente familiale importante, sindroame genetice sau metaplazie intestinală extinsă pot necesita evaluare specializată și supraveghere endoscopică individualizată.

Fitoterapia și cercetările moderne

Cercetările experimentale au investigat numeroși compuși vegetali, inclusiv sulforafanul din broccoli, polifenolii și anumite flavonoide, pentru efectele asupra inflamației, stresului oxidativ și mecanismelor celulare implicate în carcinogeneză.

Aceste rezultate nu demonstrează că plantele medicinale sau suplimentele alimentare pot trata adenocarcinomul gastric la om.

În medicina tradițională, plante precum mușețelul, ghimbirul și lemnul-dulce au fost utilizate pentru simptome digestive, dar această utilizare nu reprezintă tratament oncologic.

Suplimentele trebuie discutate cu echipa medicală, deoarece unele ingrediente pot interacționa cu medicamentele anticanceroase.

Notă medicală

Acest articol are scop educativ și nu înlocuiește consultația oncologică. Diagnosticul adenocarcinomului gastric necesită biopsie și evaluare de specialitate. Scăderea involuntară în greutate, anemia inexplicabilă, vărsăturile persistente și simptomele digestive progresive necesită investigații. Vărsăturile cu sânge sau scaunele negre necesită asistență medicală urgentă.

Despre autor

Acest articol a fost realizat de echipa editorială MEDICINAS, în cadrul proiectului de educație pentru sănătate și promovare a cercetării științifice în domeniul plantelor medicinale și al medicinei naturale.

De-a lungul activității sale, echipa MEDICINAS a beneficiat de colaborarea, timp de peste cinci ani, cu regretatul Acad. Dr. Farm. Ovidiu Bojor, care a contribuit la activitatea de cercetare și la dezvoltarea direcțiilor științifice ale proiectului. Moștenirea sa profesională continuă să reprezinte un reper pentru abordarea documentată și responsabilă a fitoterapiei.

Articolele publicate în prezent sunt redactate și documentate de echipa editorială MEDICINAS, pe baza literaturii științifice și a informațiilor medicale actuale.

Bibliografie științifică selectivă

  1. Smyth EC, et al. Gastric cancer. The Lancet. 2020;396(10251):635–648. https://doi.org/10.1016/S0140-6736(20)31288-5

  2. National Cancer Institute. Gastric Cancer Treatment (PDQ®) – Health Professional Version. https://www.cancer.gov/types/stomach/hp/stomach-treatment-pdq

  3. Cancer Genome Atlas Research Network. Comprehensive molecular characterization of gastric adenocarcinoma. Nature. 2014;513:202–209. https://doi.org/10.1038/nature13480

  4. National Cancer Institute. Helicobacter pylori and Cancer. https://www.cancer.gov/about-cancer/causes-prevention/risk/infectious-agents/h-pylori-fact-sheet

  5. International Agency for Research on Cancer. Global Cancer Observatory. https://gco.iarc.who.int/

Articol citit de 15 persoane