Pneumonia este o infecție a țesutului pulmonar care poate afecta unul sau ambii plămâni. Boala apare atunci când microorganisme precum bacteriile, virusurile sau fungii determină inflamația structurilor pulmonare implicate în respirație.
Pneumonia se poate manifesta prin tuse, febră, frisoane, oboseală, durere toracică și dificultăți respiratorii. Severitatea variază de la forme ușoare, care pot fi tratate la domiciliu sub supraveghere medicală, până la forme grave, care necesită spitalizare și suport respirator.
Pneumonia poate afecta persoane de orice vârstă, însă riscul de complicații este mai mare la sugari, vârstnici, persoane cu boli cronice și pacienți cu imunitate compromisă.
Diagnosticul corect și tratamentul inițiat la timp sunt esențiale. Plantele medicinale și remediile naturiste pot contribui la confortul pacientului în anumite situații, dar nu înlocuiesc tratamentul medical al pneumoniei.
Ce este pneumonia?
Pneumonia este o infecție care afectează parenchimul pulmonar, inclusiv alveolele, structuri microscopice în care are loc schimbul de oxigen și dioxid de carbon dintre aer și sânge.
În timpul infecției, răspunsul inflamator poate determina acumularea de lichid și celule inflamatorii în alveole. Aceste modificări pot îngreuna oxigenarea sângelui și pot provoca dificultăți respiratorii.
Pneumonia face parte din categoria infecțiilor respiratorii inferioare, alături de bronșita acută și bronșiolita.
Spre deosebire de bronșită, care afectează în principal bronhiile, pneumonia implică țesutul pulmonar.
Principalele forme de pneumonie
Pneumonia poate fi clasificată după microorganismul implicat, circumstanțele apariției sau distribuția modificărilor pulmonare. Aceste clasificări se pot suprapune, astfel încât aceeași pneumonie poate aparține mai multor categorii.
Pneumonia bacteriană
Pneumonia bacteriană este provocată de bacterii, printre care Streptococcus pneumoniae. Poate determina febră, tuse, durere toracică și dificultăți respiratorii. Tratamentul necesită, de regulă, antibiotice.
Pneumonia virală
Pneumonia virală este provocată de virusuri respiratorii, precum virusurile gripale, SARS-CoV-2 sau virusul respirator sincițial. Severitatea variază în funcție de virus, vârstă și starea pacientului.
Pneumonia atipică
Pneumonia atipică este un termen utilizat frecvent pentru pneumoniile provocate de microorganisme precum Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia pneumoniae și Legionella pneumophila. Manifestările nu permit întotdeauna diferențierea sigură față de alte pneumonii.
Pneumonia de aspirație
Pneumonia de aspirație poate apărea atunci când materialul provenit din cavitatea bucală sau stomac pătrunde în căile respiratorii și favorizează o infecție pulmonară. Trebuie diferențiată de pneumonita chimică de aspirație, care nu este obligatoriu infecțioasă.
Pneumonia fungică
Pneumonia fungică este provocată de anumite ciuperci microscopice. Riscul depinde de agentul patogen, expunerea geografică și starea sistemului imunitar.
Pneumonia interstițială
Pneumonia interstițială descrie un tipar de afectare pulmonară care poate apărea în anumite infecții. Termenul nu identifică singur cauza bolii și nu trebuie confundat cu bolile pulmonare interstițiale neinfecțioase.
Bronhopneumonia
Bronhopneumonia este un tipar de afectare caracterizat prin focare inflamatorii distribuite în mai multe regiuni pulmonare, frecvent în jurul bronhiolelor.
Pneumonia lobară
Pneumonia lobară afectează predominant un lob pulmonar și este asociată frecvent unor infecții bacteriene, deși aspectul imagistic nu identifică singur microorganismul responsabil.
Pneumonia comunitară
Pneumonia comunitară este pneumonia dobândită în afara spitalului sau a altor contexte de îngrijire medicală relevante pentru clasificare. Poate avea cauze bacteriene sau virale.
Pneumonia nosocomială
Pneumonia nosocomială apare în contextul spitalizării, de regulă după cel puțin 48 de ore de la internare, dacă infecția nu era deja prezentă sau în incubație. Necesită evaluarea riscului de microorganisme rezistente.
Pneumonia asociată ventilației mecanice
Pneumonia asociată ventilației mecanice apare la pacienți intubați și ventilați mecanic, de regulă după mai mult de 48 de ore de la intubație. Este o categorie clinică importantă în terapia intensivă.
Pneumonia recurentă
Pneumonia recurentă descrie episoade repetate de pneumonie, separate de perioade de rezoluție. Poate necesita investigații pentru identificarea unor cauze precum aspirația, obstrucția bronșică sau anumite tulburări imunitare.
Fiecare dintre aceste forme va fi prezentată separat în articolele dedicate, cu explicații despre cauze, simptome, diagnostic și tratament.
Cauzele pneumoniei
Infecțiile bacteriene
Bacteriile reprezintă o cauză importantă a pneumoniei.
Printre agenții implicați se numără Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae, Staphylococcus aureus, Mycoplasma pneumoniae și Legionella pneumophila.
Tipul de microorganism probabil diferă în funcție de vârstă, boli asociate, contextul infectării și alți factori epidemiologici.
Infecțiile virale
Virusurile gripale, SARS-CoV-2, VRS, metapneumovirusul uman și alte virusuri respiratorii pot provoca pneumonie.
Uneori, o infecție virală poate fi urmată de o infecție bacteriană secundară.
Infecțiile fungice
Anumite specii de Aspergillus, Histoplasma, Coccidioides și alte microorganisme fungice pot provoca infecții pulmonare în contexte specifice.
Unele afectează predominant persoanele imunodeprimate, iar altele pot produce boală și la persoane imunocompetente.
Aspirația
Tulburările de înghițire, afectarea stării de conștiență și anumite boli neurologice pot crește riscul pătrunderii materialului din cavitatea bucală sau stomac în căile respiratorii.
Aspirația poate provoca pneumonită chimică sau pneumonie infecțioasă, în funcție de mecanism și evoluție.
Cum se transmite pneumonia?
Modul de transmitere depinde de microorganismul responsabil.
Numeroase bacterii și virusuri respiratorii se pot transmite prin particule respiratorii eliminate în timpul respirației, vorbirii, tusei sau strănutului.
Contactul apropiat, aglomerația și ventilația insuficientă pot favoriza transmiterea unor agenți patogeni.
Nu toate formele de pneumonie sunt contagioase. Pneumonia de aspirație, de exemplu, nu se transmite ca atare de la o persoană la alta.
Factorii de risc
Riscul de pneumonie și de evoluție severă poate fi crescut de:
Vârsta foarte mică sau înaintată.
Fumat.
Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC).
Astm și alte boli respiratorii.
Diabet zaharat.
Boli cardiovasculare.
Imunitate compromisă.
Tulburări de înghițire.
Expunerea la poluare.
Anumite boli neurologice.
Riscul individual depinde de asocierea acestor factori și de starea generală a pacientului.
Simptomele pneumoniei
Tusea
Tusea poate fi uscată sau productivă. Uneori este însoțită de expectorație, dar aspectul sputei nu identifică sigur microorganismul responsabil.
Febra și frisoanele
Febra și frisoanele sunt frecvente, dar pot lipsi, în special la persoanele în vârstă sau cu imunitate compromisă.
Dispneea
Dispneea reprezintă senzația de respirație dificilă. Poate apărea atunci când inflamația pulmonară afectează schimburile de gaze.
Durerea toracică
Durerea toracică poate fi accentuată de respirația profundă sau de tuse, în special când inflamația implică pleura.
Oboseala
Oboseala, slăbiciunea și reducerea capacității de efort pot apărea atât în timpul infecției, cât și în perioada de recuperare.
Confuzia
La persoanele în vârstă, pneumonia se poate manifesta uneori prin confuzie nou apărută, scăderea mobilității sau alterarea stării generale, chiar fără febră importantă.
Diagnosticul pneumoniei
Diagnosticul se bazează pe evaluarea clinică și, atunci când este indicat, pe investigații imagistice și de laborator.
Examenul clinic
Medicul evaluează simptomele, frecvența respiratorie, pulsul, temperatura, tensiunea arterială și zgomotele pulmonare.
Radiografia toracică
Radiografia toracică este o investigație importantă pentru identificarea modificărilor compatibile cu pneumonia.
Necesitatea efectuării ei depinde de contextul clinic și de locul îngrijirii.
Tomografia computerizată
Tomografia computerizată poate fi indicată în situații selectate, precum suspiciunea de complicații, diagnosticul neclar sau pneumonia care nu evoluează conform așteptărilor.
Pulsoximetria
Pulsoximetria estimează saturația periferică a oxigenului și poate contribui la evaluarea severității.
Analizele de sânge
Hemoleucograma, proteina C reactivă (CRP) și alte analize pot furniza informații despre inflamație și starea generală.
Aceste rezultate nu stabilesc singure dacă pneumonia este virală sau bacteriană.
Testele microbiologice
În funcție de severitate și context, pot fi recomandate teste virale, culturi, hemoculturi, teste antigenice sau investigații moleculare.
Tratamentul pneumoniei
Tratamentul depinde de cauza probabilă, severitatea bolii și caracteristicile pacientului.
Antibioticele
Antibioticele sunt tratamentul de bază pentru pneumonia bacteriană.
Alegerea antibioticului și durata administrării depind de evaluarea medicală, recomandările clinice, bolile asociate și riscul de rezistență antimicrobiană.
Antibioticele nu tratează virusurile.
Antiviralele
În anumite pneumonii virale, precum cele asociate gripei sau COVID-19, poate fi indicat un tratament antiviral specific.
Eficacitatea depinde de agentul patogen, momentul începerii și caracteristicile pacientului.
Antifungicele
Pneumoniile fungice necesită tratament adaptat microorganismului implicat și stării imunologice.
Oxigenoterapia
Pacienții cu oxigenare insuficientă pot necesita oxigenoterapie și monitorizare în spital.
Tratamentul de susținere
Odihna, hidratarea adecvată și controlul simptomelor pot contribui la recuperare.
Aceste măsuri nu înlocuiesc tratamentul antimicrobian atunci când acesta este necesar.
Pneumonia la copii
Pneumonia la copii poate provoca tuse, febră, respirație rapidă, dificultăți de alimentație și efort respirator crescut.
La sugari, simptomele pot fi mai puțin specifice.
Retracțiile toracice, apneea, colorarea albăstruie a buzelor și incapacitatea de alimentație reprezintă semne de alarmă.
Tratamentul trebuie stabilit de medic în funcție de vârstă și severitate.
Pneumonia la vârstnici
Pneumonia la vârstnici poate avea manifestări atipice.
Confuzia, slăbiciunea accentuată, căderile și scăderea capacității de a desfășura activități obișnuite pot fi uneori mai evidente decât febra.
Bolile cronice asociate cresc riscul de complicații.
Plante medicinale utilizate tradițional în afecțiunile respiratorii
În fitoterapia respiratorie sunt utilizate tradițional plante precum cimbru, pătlagină, ciuboțica-cucului, eucalipt, tei, soc și echinacea.
Aceste plante au utilizări tradiționale, compoziții și contraindicații diferite, prezentate în articolele dedicate din secțiunea Plante și ingrediente.
Nu există dovezi clinice suficiente că aceste plante pot vindeca pneumonia sau pot înlocui antibioticele, antiviralele ori antifungicele necesare.
Remedii naturiste și măsuri complementare
Miere
Miere poate contribui la ameliorarea temporară a tusei în anumite situații, dar nu tratează infecția pulmonară.
Nu se administrează copiilor sub 12 luni, din cauza riscului de botulism infantil.
Hidratarea
Consumul adecvat de lichide poate ajuta la prevenirea deshidratării, mai ales în prezența febrei.
Persoanele cu insuficiență cardiacă, renală sau alte restricții de lichide trebuie să respecte recomandările medicale individuale.
Odihna
Odihna contribuie la recuperare, iar activitatea fizică trebuie reluată treptat, în funcție de evoluție.
Aerul curat
Evitarea fumului de țigară și a poluanților iritanți poate reduce disconfortul respirator.
Inhalațiile cu aburi fierbinți trebuie evitate din cauza riscului de arsuri.
Ce remedii trebuie evitate în pneumonie?
Pneumonia nu trebuie tratată exclusiv cu ceaiuri, tincturi, suplimente sau alte remedii naturiste.
Nu sunt recomandate:
Înlocuirea antibioticelor prescrise cu preparate vegetale.
Administrarea antibioticelor fără recomandare medicală.
Ingerarea uleiurilor esențiale concentrate.
Inhalațiile cu apă clocotită.
Amânarea evaluării medicale în prezența dificultăților respiratorii.
Unele produse naturale pot interacționa cu medicamentele sau pot provoca reacții adverse.
Complicațiile pneumoniei
Insuficiența respiratorie
Insuficiența respiratorie apare atunci când plămânii nu mai asigură corespunzător oxigenarea organismului și/sau eliminarea dioxidului de carbon.
Revărsatul pleural
Revărsatul pleural reprezintă acumularea de lichid în spațiul pleural. Unele pneumonii pot produce revărsat parapneumonic.
Empiemul pleural
Empiemul pleural reprezintă acumularea de puroi în spațiul pleural și poate necesita drenaj și tratament specializat.
Abcesul pulmonar
Abcesul pulmonar este o acumulare localizată de material purulent în țesutul pulmonar.
Sepsisul
Sepsisul este o disfuncție de organ care pune viața în pericol, provocată de un răspuns dereglat al organismului la infecție.
Agravarea bolilor cronice
Pneumonia poate agrava BPOC, insuficiența cardiacă și alte afecțiuni preexistente.
Pneumonia și cancerul pulmonar
Uneori, o pneumonie care reapare în aceeași regiune pulmonară sau care nu se remite conform așteptărilor poate necesita investigații pentru excluderea unei obstrucții bronșice.
Cancerul pulmonar reprezintă una dintre cauzele posibile ale unei astfel de obstrucții, dar nu este singura.
Tusea persistentă, expectorația cu sânge și scăderea inexplicabilă în greutate necesită evaluare medicală.
Cancerul pulmonar este o afecțiune oncologică distinctă și va fi prezentat într-un articol-pilon separat.
Prevenirea pneumoniei
Vaccinarea
Vaccinarea împotriva infecțiilor pneumococice, gripei și COVID-19 poate reduce riscul anumitor pneumonii și complicații.
Protecția împotriva VRS este disponibilă pentru anumite categorii eligibile, în funcție de recomandările și programele naționale.
Renunțarea la fumat
Renunțarea la fumat contribuie la protejarea mecanismelor naturale de apărare ale plămânilor.
Igiena respiratorie
Spălarea mâinilor, aerisirea încăperilor și evitarea contactului apropiat cu persoane bolnave pot reduce riscul transmiterii unor agenți patogeni.
Controlul bolilor cronice
Gestionarea diabetului, BPOC și a altor boli cronice poate reduce riscul unor evoluții severe.
Prevenirea aspirației
Persoanele cu dificultăți de înghițire pot necesita evaluare și măsuri individualizate pentru reducerea riscului de aspirație.
Când trebuie solicitat ajutor medical?
Suspiciunea de pneumonie necesită evaluare medicală promptă, mai ales la sugari, vârstnici și persoane cu boli cronice.
Solicitați ajutor medical de urgență dacă apar:
Dificultate respiratorie severă.
Buze sau tegumente albăstrui.
Confuzie nou apărută sau alterarea stării de conștiență.
Durere toracică intensă.
Semne de insuficiență circulatorie.
Respirație cu efort important la copil.
Apnee.
Febra de 38°C sau mai mare la un sugar sub trei luni necesită evaluare medicală urgentă.
Cât durează recuperarea după pneumonie?
Durata recuperării depinde de cauza pneumoniei, severitatea infecției, vârstă și bolile asociate.
Febra și simptomele acute se pot ameliora în primele zile după inițierea tratamentului adecvat, însă tusea și oboseala pot persista săptămâni.
În formele severe, recuperarea funcțională poate dura mai mult.
Dacă simptomele se agravează, febra reapare sau dificultățile respiratorii persistă, este necesară reevaluarea medicală.
În anumite situații, medicul poate recomanda investigații de control, mai ales când recuperarea este incompletă sau există factori de risc pentru alte boli pulmonare.
Lectură recomandată
Pentru aprofundarea informațiilor despre sănătatea aparatului respirator și fitoterapie, poate fi consultat volumul „Afecțiunile aparatului respirator”, coordonat de Acad. Dr. Farm. Ovidiu Bojor.
Cartea „Afecțiunile aparatului respirator” – MEDICINAS
Produse MEDICINAS
Produsele sunt prezentate informativ și nu reprezintă tratamente demonstrate pentru pneumonie. Utilizarea lor trebuie să respecte indicațiile, contraindicațiile și restricțiile de vârstă specifice.
Notă medicală
Informațiile prezentate au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical, diagnosticul sau tratamentul prescris de un profesionist din domeniul sănătății.
Pneumonia poate evolua sever și poate necesita tratament antimicrobian, oxigenoterapie sau spitalizare.
Plantele medicinale, suplimentele alimentare și remediile naturiste nu trebuie utilizate pentru a amâna sau înlocui tratamentul medical necesar.
Despre autor
Articolul este redactat de Echipa editorială MEDICINAS, pe baza ghidurilor medicale, literaturii științifice și surselor de fitoterapie.
Timp de peste cinci ani, activitatea de cercetare și dezvoltare MEDICINAS s-a desfășurat în colaborare cu regretatul Acad. Dr. Farm. Ovidiu Bojor, personalitate de referință a fitoterapiei românești.
Contribuția sa la cunoașterea și valorificarea plantelor medicinale rămâne parte a patrimoniului științific și editorial MEDICINAS.
Articolele publicate în prezent sunt realizate de echipa editorială MEDICINAS, cu obiectivul de a oferi informații medicale accesibile, documentate și responsabile.
Bibliografie științifică selectivă
World Health Organization (WHO). Pneumonia in children. Informații despre cauze, simptome, prevenție și tratament.
National Institute for Health and Care Excellence (NICE). Pneumonia: diagnosis and management. Guideline NG250.
Metlay JP, Waterer GW, Long AC, et al. Diagnosis and Treatment of Adults with Community-acquired Pneumonia. American Journal of Respiratory and Critical Care Medicine. 2019;200(7)–e67. doi:10.1164/rccm.201908-1581ST.
Kalil AC, Metersky ML, Klompas M, et al. Management of Adults With Hospital-acquired and Ventilator-associated Pneumonia. Clinical Infectious Diseases. 2016;63(5)–e111. doi:10.1093/cid/ciw353.
Centers for Disease Control and Prevention (CDC). Pneumococcal Disease. Informații despre prevenție și vaccinare.
Centers for Disease Control and Prevention (CDC). RSV. Informații despre prevenirea infecțiilor respiratorii.
European Medicines Agency (EMA), Committee on Herbal Medicinal Products. Monografii europene privind utilizările tradiționale și siguranța preparatelor din plante medicinale.
Oduwole O, Udoh EE, Oyo-Ita A, Meremikwu MM. Honey for acute cough in children. Cochrane Database of Systematic Reviews. 2018;4. doi:10.1002/14651858.CD007094.pub5.
Bojor O. Afecțiunile aparatului respirator. Volum de fitoterapie disponibil în colecția MEDICINAS.
Articol citit de 12 persoane
Acest articol nu are comentarii!