Bronhopneumonia este o formă de pneumonie caracterizată prin inflamația bronhiolelor și a țesutului pulmonar din jurul acestora. Infecția determină apariția unor focare inflamatorii distribuite în una sau mai multe regiuni ale plămânilor, afectând schimburile normale de oxigen.

Boala poate apărea la orice vârstă, dar riscul de evoluție severă este mai mare la copiii mici, persoanele în vârstă și pacienții cu boli cronice sau imunitate redusă.

Bronhopneumonia necesită evaluare medicală, deoarece tratamentul depinde de microorganismul implicat, severitatea infecției și starea generală a pacientului.

Ce este bronhopneumonia?

Bronhopneumonia, numită și pneumonie bronholobulară, reprezintă un tipar de afectare pulmonară în care inflamația se dezvoltă în jurul bronhiolelor și se extinde către alveolele învecinate.

Bronhiolele sunt ramificațiile mici ale căilor respiratorii, iar alveolele sunt structurile microscopice în care oxigenul trece din aer în sânge.

În timpul infecției, alveolele pot acumula lichid inflamator și celule imunitare, ceea ce îngreunează oxigenarea organismului.

Spre deosebire de pneumonia lobară, care afectează predominant o regiune compactă a unui lob pulmonar, bronhopneumonia produce frecvent focare multiple, uneori în ambii plămâni.

Această diferență descrie distribuția inflamației, nu stabilește singură cauza infecției.

Cauzele bronhopneumoniei

Bronhopneumonia este produsă cel mai frecvent de microorganisme care infectează căile respiratorii inferioare.

Infecții bacteriene

Printre bacteriile care pot provoca pneumonie se numără:

  • Streptococcus pneumoniae – pneumococul, una dintre cauzele importante ale pneumoniei bacteriene.

  • Haemophilus influenzae – poate produce infecții respiratorii, în special la persoanele cu anumite afecțiuni pulmonare.

  • Staphylococcus aureus – poate determina forme severe, inclusiv după unele infecții gripale.

  • Klebsiella pneumoniae – implicată în anumite pneumonii, mai ales la pacienți cu factori de risc.

  • Pseudomonas aeruginosa – întâlnită mai ales în contexte clinice specifice, inclusiv la pacienți cu boli pulmonare structurale sau infecții asociate asistenței medicale.

Identificarea bacteriei nu este posibilă numai pe baza simptomelor sau a aspectului radiologic.

Infecții virale

Virusurile gripale, virusul respirator sincițial (VRS), SARS-CoV-2 și alte virusuri respiratorii pot provoca pneumonie.

Uneori, după o infecție virală se poate dezvolta și o suprainfecție bacteriană.

Aspirația

Pătrunderea accidentală a conținutului gastric sau a secrețiilor din cavitatea bucală în căile respiratorii poate produce inflamație pulmonară și, în anumite situații, pneumonie de aspirație.

Riscul este mai mare la persoanele cu tulburări de înghițire, anumite boli neurologice sau alterarea stării de conștiență.

Factori de risc

Riscul de bronhopneumonie sau de evoluție severă crește în prezența unor factori precum:

  • Vârsta mică sau înaintată.

  • Fumatul activ și expunerea la fum.

  • Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC).

  • Astmul și alte afecțiuni respiratorii cronice.

  • Diabetul zaharat.

  • Bolile cardiovasculare.

  • Imunitatea compromisă.

  • Tulburările de înghițire.

  • Spitalizarea prelungită și anumite proceduri medicale.

Prezența unui factor de risc nu înseamnă că persoana va dezvolta obligatoriu boala.

Simptomele bronhopneumoniei

Manifestările variază în funcție de vârstă, agentul infecțios și severitatea afectării pulmonare.

Cele mai frecvente simptome sunt:

  • Tuse persistentă, uneori însoțită de expectorație.

  • Febră și frisoane.

  • Respirație accelerată.

  • Dificultate de respirație.

  • Durere toracică accentuată de respirație sau tuse.

  • Oboseală și slăbiciune.

  • Scăderea poftei de mâncare.

Sputa poate avea aspect mucos sau purulent, dar culoarea acesteia nu permite diferențierea sigură între infecțiile bacteriene și cele virale.

Bronhopneumonia la copii

La copii, simptomele pot include respirație rapidă, retracții ale peretelui toracic, febră, tuse, dificultăți de alimentație și somnolență neobișnuită.

La sugari, febra poate lipsi, iar semnele pot fi nespecifice.

Bronhopneumonia la vârstnici

La persoanele în vârstă, boala se poate manifesta prin confuzie, slăbiciune accentuată, scăderea mobilității sau deteriorarea bruscă a stării generale, chiar și fără febră importantă.

Cum se diagnostichează bronhopneumonia?

Diagnosticul începe cu evaluarea simptomelor, istoricul medical și examinarea pacientului.

Examenul clinic

Medicul ascultă plămânii și evaluează frecvența respiratorie, pulsul, temperatura, tensiunea arterială și starea generală.

La auscultație pot apărea raluri crepitante sau alte modificări ale zgomotelor respiratorii.

Pulsoximetria

Măsurarea saturației oxigenului din sânge ajută la identificarea unei oxigenări insuficiente.

O saturație normală nu exclude complet pneumonia.

Radiografia toracică

Poate evidenția opacități pulmonare multifocale, corespunzătoare focarelor de inflamație.

Distribuția acestora poate sugera bronhopneumonia, dar nu identifică singură microorganismul responsabil.

Analizele de sânge

Hemoleucograma, proteina C reactivă (CRP) și alte investigații pot contribui la evaluarea inflamației și severității.

Rezultatele trebuie interpretate împreună cu tabloul clinic.

Investigații microbiologice

În anumite situații, medicul poate recomanda teste pentru virusuri respiratorii, hemoculturi, analiza sputei sau alte investigații.

Acestea sunt mai importante în formele severe, la pacienții spitalizați sau când există suspiciunea unor agenți patogeni particulari.

Tomografia computerizată

CT-ul toracic nu este necesar de rutină în toate cazurile. Poate fi recomandat atunci când diagnosticul este incert, evoluția este neobișnuită sau se suspectează complicații.

Tratamentul bronhopneumoniei

Tratamentul depinde de cauza probabilă sau confirmată, severitatea infecției, vârsta pacientului și bolile asociate.

Antibiotice

În bronhopneumonia bacteriană, antibioticele reprezintă tratamentul principal.

Alegerea antibioticului depinde de contextul clinic, de riscul de rezistență bacteriană, de alergii și de recomandările medicale.

Nu toate pneumoniile necesită antibiotice, iar automedicația poate favoriza reacții adverse și rezistența antimicrobiană.

Tratamentul infecțiilor virale

Antibioticele nu acționează împotriva virusurilor.

În anumite infecții, precum gripa, medicul poate indica tratament antiviral, în funcție de momentul debutului, factorii de risc și severitatea bolii.

Tratamentul simptomatic

În funcție de situație, pot fi recomandate:

  • Hidratare adecvată.

  • Repaus și reluarea treptată a activității.

  • Medicamente pentru reducerea febrei sau durerii, atunci când sunt potrivite pacientului.

  • Monitorizarea temperaturii și a respirației.

Oxigenoterapie și spitalizare

Formele severe pot necesita oxigen, tratament intravenos și supraveghere în spital.

În cazurile critice poate fi necesar suport respirator avansat.

Decizia de internare se bazează pe evaluarea clinică, oxigenare, comorbidități și instrumente de apreciere a severității, atunci când sunt aplicabile.

Cât durează bronhopneumonia?

Durata recuperării variază.

În formele necomplicate, febra și starea generală se pot ameliora în primele zile după începerea tratamentului adecvat. Tusea și oboseala pot persista însă câteva săptămâni.

Persoanele în vârstă, pacienții cu boli cronice și cei care au avut o pneumonie severă se pot recupera mai lent.

Dacă simptomele se agravează sau nu apare ameliorarea așteptată, este necesară reevaluarea medicală.

Bronhopneumonia este contagioasă?

Bronhopneumonia este o manifestare a unei afecțiuni pulmonare, nu un microorganism.

Unele virusuri și bacterii care o provoacă se pot transmite de la o persoană la alta, prin particule respiratorii.

Contagiozitatea depinde de agentul patogen, de evoluția bolii și de tratamentul administrat.

Bronhopneumonie sau pneumonie interstițială?

Cele două denumiri descriu tipare diferite de afectare pulmonară.

Bronhopneumonia implică de obicei focare de inflamație centrate pe bronhiole și alveolele învecinate.

Pneumonia interstițială implică predominant țesutul interstițial pulmonar și poate avea cauze infecțioase sau neinfecțioase.

Cele două tipare se pot suprapune în anumite afecțiuni, iar diagnosticul trebuie stabilit de medic.

Complicațiile bronhopneumoniei

În cazurile severe pot apărea:

  • Insuficiență respiratorie.

  • Revărsat pleural sau empiem pleural.

  • Abces pulmonar.

  • Bacteriemie și sepsis.

  • Agravarea bolilor cardiovasculare sau respiratorii preexistente.

Riscul de complicații depinde de severitatea infecției și de starea generală a pacientului.

Când trebuie solicitat ajutor medical de urgență?

Apelați 112 în cazul dificultății severe de respirație, al confuziei acute, al buzelor albăstrui, al durerii toracice intense sau al deteriorării rapide a stării generale.

La copii, semnele de alarmă includ respirația foarte dificilă, retracțiile toracice pronunțate, imposibilitatea alimentării, somnolența extremă și colorația albăstruie a pielii.

Persoanele cu boli cronice, vârstnicii și pacienții imunodeprimați trebuie evaluați prompt atunci când apar simptome sugestive de pneumonie.

Prevenirea bronhopneumoniei

Riscul anumitor pneumonii poate fi redus prin:

  • Vaccinarea antigripală și pneumococică, conform recomandărilor medicale.

  • Vaccinarea împotriva altor infecții respiratorii, când este indicată.

  • Renunțarea la fumat.

  • Igiena mâinilor.

  • Aerisirea spațiilor interioare.

  • Controlul bolilor cronice.

  • Prevenirea aspirației la persoanele cu tulburări de înghițire.

Un stil de viață sănătos contribuie la menținerea stării generale, dar nu garantează prevenirea infecțiilor pulmonare.

Întrebări frecvente

Bronhopneumonia este mai gravă decât pneumonia obișnuită?

Nu neapărat. Bronhopneumonia este un tipar de pneumonie, iar severitatea depinde de extinderea infecției, oxigenare, microorganism și starea pacientului.

Bronhopneumonia se poate trata acasă?

Unele forme ușoare pot fi tratate la domiciliu, după evaluarea medicală. Formele severe necesită spitalizare.

Bronhopneumonia se vindecă complet?

Multe persoane se recuperează complet cu tratament adecvat. În cazurile severe, recuperarea poate fi prelungită și pot apărea complicații.

Este necesară repetarea radiografiei după tratament?

Nu pentru toți pacienții. Medicul poate recomanda o radiografie de control în funcție de evoluție, persistența simptomelor și factorii individuali de risc.

Lectură recomandată

Pentru aprofundarea informațiilor despre sănătatea aparatului respirator și fitoterapie, poate fi consultat volumul „Afecțiunile aparatului respirator”, coordonat de Acad. Dr. Farm. Ovidiu Bojor.

Cartea „Afecțiunile aparatului respirator” – MEDICINAS

Produse MEDICINAS

Produsele sunt prezentate informativ, conform utilizărilor prevăzute de producător, și nu reprezintă tratamente demonstrate pentru bronhopneumonie și nu înlocuiesc tratamentul medical prescris.

Notă medicală

Acest articol are caracter informativ și educativ și nu înlocuiește consultația medicală.

Bronhopneumonia poate avea cauze și grade de severitate diferite. Diagnosticul, alegerea tratamentului și decizia de spitalizare trebuie stabilite de medic.

Nu începeți și nu întrerupeți tratamentul antibiotic fără recomandare medicală.

Despre autor

Articol redactat de Echipa editorială MEDICINAS, pe baza literaturii medicale și a recomandărilor științifice privind infecțiile respiratorii.

MEDICINAS a desfășurat timp de peste cinci ani activități de cercetare și dezvoltare în colaborare cu regretatul Acad. Dr. Farm. Ovidiu Bojor, personalitate de referință a fitoterapiei românești.

Bibliografie științifică selectivă

  1. Metlay JP și colaboratorii. Diagnosis and Treatment of Adults with Community-acquired Pneumonia. An Official Clinical Practice Guideline of the American Thoracic Society and Infectious Diseases Society of America. American Journal of Respiratory and Critical Care Medicine. 2019;200(7)–e67. DOI: 10.1164/rccm.201908-1581ST.

  2. Bradley JS și colaboratorii. The Management of Community-Acquired Pneumonia in Infants and Children Older Than 3 Months of Age: Clinical Practice Guidelines by the Pediatric Infectious Diseases Society and the Infectious Diseases Society of America. Clinical Infectious Diseases. 2011;53(7)–e76.

  3. World Health Organization. Pneumonia in Children. Fișă informativă.

  4. National Institute for Health and Care Excellence (NICE). Pneumonia: Diagnosis and Management. Guideline NG250, 2025.

  5. Centers for Disease Control and Prevention (CDC). Pneumonia: Causes, Symptoms and Prevention.

Articol citit de 17 persoane