Boswellia serrata, între tradiția fitoterapeutică și cercetările moderne asupra inflamației și sănătății articulațiilor

Cu mult înainte ca medicina să poată identifica o moleculă sau să explice mecanismele inflamației, oamenii învățaseră deja să observe plantele. Le foloseau, le comparau efectele și transmiteau mai departe ceea ce experiența îi învățase. Din această memorie acumulată timp de generații s-a construit o mare parte din ceea ce numim astăzi fitoterapie.

Tămâia este unul dintre cele mai fascinante exemple.

Astăzi o asociem mai ales cu parfumul ei inconfundabil și cu ritualurile religioase. În trecut însă, rășinile arborilor din genul Boswellia reprezentau mult mai mult. Erau mărfuri prețioase, transportate pe vechile rute comerciale dintre Arabia, Africa, India și lumea mediteraneană și utilizate în diferite tradiții de vindecare.

În jurul tămâiei s-au construit simboluri și legende, dar dincolo de acestea a rămas ceva foarte concret: o rășină vegetală pe care omul a continuat să o folosească timp de generații.

Tămâia nu este o plantă, ci rășina unui arbore

Tămâia se obține prin incizarea scoarței arborilor de Boswellia. Din tăietură se scurge o substanță vâscoasă care, în contact cu aerul, se întărește treptat și formează fragmentele aromatice cunoscute de mii de ani.

Pentru arbore, rășina face parte din propriile mecanisme naturale de protecție. Pentru om, a devenit parfum, substanță ritualică, marfă și remediu tradițional.

Există mai multe specii de Boswellia, însă una dintre cele mai cunoscute în fitoterapie este Boswellia serrata, specie originară din subcontinentul indian și cunoscută și sub denumirea de tămâie indiană.

În Ayurveda, Boswellia serrata este cunoscută sub numele de Shallaki, iar rășina sa are o istorie îndelungată de utilizare tradițională.

Ce a observat fitoterapia?

Vechii practicieni nu cunoșteau acizii boswellici și nu puteau măsura mediatorii inflamației. Ei observau însă omul: durerea, rigiditatea, mobilitatea și felul în care organismul răspundea după utilizarea diferitelor preparate.

Din asemenea observații repetate s-a construit fitoterapia.

Boswellia a rămas cunoscută în special pentru utilizările asociate proceselor inflamatorii, disconfortului și mobilității articulare.

Astăzi putem merge însă mai departe decât observația tradițională, deoarece știm mult mai multe despre compoziția acestei rășini.

Acizii boswellici – ce se ascunde în rășina de tămâie

Analiza modernă a Boswellia serrata a identificat numeroși constituenți, printre cei mai studiați aflându-se acizii boswellici, compuși triterpenici caracteristici rășinii.

Unul dintre cei mai cunoscuți este AKBA – acidul acetil-11-keto-β-boswellic.

Acești constituenți au atras atenția cercetătorilor datorită interacțiunii lor cu anumite mecanisme implicate în răspunsul inflamator.

Este important să înțelegem însă că inflamația nu este în sine o boală și nici un proces pe care organismul trebuie să îl elimine complet. Ea face parte din mecanismele normale de apărare și reparare. Problemele apar atunci când anumite procese inflamatorii devin persistente sau contribuie la apariția și menținerea unor simptome.

Tocmai aici devine interesantă întâlnirea dintre observația fitoterapeutică și cercetarea modernă.

Ce spune cercetarea despre Boswellia și articulații?

Boswellia serrata a fost investigată în mai multe studii clinice, în special în contextul osteoartritei și sănătății articulare.

Imaginea de ansamblu este mai importantă decât parcurgerea fiecărui studiu în parte: mai multe studii randomizate și meta-analize au raportat rezultate favorabile pentru anumite preparate și extracte de Boswellia în ceea ce privește durerea, rigiditatea și funcția articulară la persoane cu osteoartrită.

O meta-analiză publicată în 2020 a reunit șapte studii și 545 de participanți, iar o analiză publicată în 2024 a inclus nouă studii randomizate și 712 participanți. Rezultatele susțin interesul științific pentru Boswellia în această direcție, deși preparatele și dozele diferă între studii și sunt necesare cercetări suplimentare.

Cu alte cuvinte, cercetarea modernă oferă argumente care susțin o parte dintre observațiile pentru care Boswellia a rămas importantă în fitoterapie, fără ca acest lucru să transforme planta într-un tratament universal.

Un detaliu important: nu toate formele de Boswellia sunt identice

Aici apare o diferență despre care se vorbește prea puțin.

Pulberea din rășină, extractul și extractul standardizat nu sunt același lucru.

Pulberea păstrează materia vegetală măcinată. Un extract concentrează anumite componente, iar un extract standardizat urmărește furnizarea unei cantități controlate din anumiți constituenți.

De aceea, rezultatele obținute într-un studiu realizat cu un anumit extract standardizat nu pot fi transferate automat asupra tuturor produselor care conțin Boswellia.

Este o regulă importantă a fitoterapiei moderne: nu contează doar planta, ci și forma în care este utilizată.

Tamino Forte – Boswellia serrata într-o formulă simplă

În această tradiție a utilizării rășinii de Boswellia se înscrie și Tamino Forte.

Formula este simplă și transparentă. O capsulă conține:

350 mg pulbere din rășină de Boswellia serrata (rășină de tămâie).

Capsula este gelatinoasă.

Ingredientul vegetal și cantitatea sa sunt astfel clar definite. Tamino Forte conține pulbere din rășină, nu un extract declarat ca standardizat într-un anumit procent de acizi boswellici.

Această diferență este importantă atunci când interpretăm cercetările: studiile realizate cu extracte standardizate ne oferă informații valoroase despre Boswellia serrata și potențialul diferitelor sale preparate, dar nu trebuie prezentate ca studii realizate asupra Tamino Forte.

De ce tămâia continuă să fascineze după atâtea generații?

Poate că aceasta este partea cea mai interesantă a poveștii.

Oamenii au început să folosească tămâia fără să știe ce este AKBA, fără să cunoască biochimia inflamației și fără să poată explica molecular ceea ce observau.

Au avut însă un instrument extraordinar: observația repetată în timp.

Aceasta nu înseamnă că orice utilizare tradițională este corectă. Vechimea unei practici nu reprezintă singură o dovadă a eficienței sale. Dar nici tradiția nu trebuie privită ca o colecție inutilă de superstiții. Ea reprezintă o enormă arhivă de experiență umană din care cercetarea poate selecta întrebări care merită investigate.

În cazul Boswellia serrata, exact acest lucru s-a întâmplat.

Fitoterapia a păstrat planta și utilizările sale. Farmacognozia i-a identificat constituenții. Farmacologia a început să studieze mecanismele. Cercetarea clinică încearcă astăzi să stabilească unde, în ce formă și în ce măsură efectele observate pot avea relevanță pentru om.

Nu trebuie să alegem între tradiție și știință. Putem folosi știința pentru a înțelege ce parte din experiența acumulată de fitoterapie rezistă verificării.

Tămâia – mai mult decât fum și parfum

Tămâia va continua probabil să fie asociată cu ritualul. Această dimensiune face parte din istoria ei.

Dar Boswellia serrata ne arată că în spatele simbolului există și biologie.

Există o rășină cu o compoziție chimică complexă. Există acizi boswellici. Există o istorie fitoterapeutică îndelungată. Există mecanisme biologice investigate și există studii clinice și meta-analize asupra anumitor preparate de Boswellia.

Oamenii au observat plantele cu mult înainte să poată explica molecular ceea ce vedeau. Noi avem astăzi avantajul pe care ei nu l-au avut: putem lua observația, putem identifica substanțele plantei, putem investiga mecanismele și putem testa efectele în condiții controlate.

Iar între aceste două lumi se află una dintre poveștile fascinante ale fitoterapiei: tămâia, un remediu străvechi folosit și astăzi.

Despre autor

Articol realizat de echipa de cercetare Medicinas, cu experiență în documentarea fitoterapiei, plantelor medicinale și a cercetărilor științifice din domeniu. Din colectivul Medicinas a făcut parte timp de peste 5 ani Acad. Dr. Farm. Ovidiu Bojor, considerat părintele fitoterapiei moderne românești.

Materialele Medicinas continuă această orientare către valorificarea cunoașterii fitoterapeutice, completată de literatura de specialitate și de cercetările științifice actuale.

Materialul are caracter educațional și nu înlocuiește diagnosticul, recomandarea sau tratamentul medical.

Bibliografie

Fitoterapie și farmacognozie

European Scientific Cooperative on Phytotherapy (ESCOP). ESCOP Monographs: The Scientific Foundation for Herbal Medicinal Products. Lucrări de referință privind fitoterapia, farmacologia și siguranța plantelor medicinale.

Australian Institute of Pharmacognosy. Boswellia oleo-gum resin (Boswellia serrata Roxb. ex Colebr.). Australian Herbal Pharmacopoeia.

European Medicines Agency (EMA). Herbal medicinal products – European Union monographs and list entries.

Frankincense from Boswellia: A review of species, traditional uses, phytochemistry, pharmacology and toxicology. Lucrare de sinteză privind speciile de Boswellia, utilizările tradiționale, compoziția fitochimică și cercetarea farmacologică.

Cercetare științifică

Yu G. et al. (2020). Effectiveness of Boswellia and Boswellia extract for osteoarthritis patients: a systematic review and meta-analysis. BMC Complementary Medicine and Therapies.

Dubey V., Kheni D., Sureja V. (2024). Efficacy evaluation of standardized Boswellia serrata extract (Aflapin®) in osteoarthritis: A systematic review and sub-group meta-analysis study. Explore.

Dalmonte T., Andreani G., Rudelli C., Isani G. (2024). Efficacy of Extracts of Oleogum Resin of Boswellia in the Treatment of Knee Osteoarthritis: A Systematic Review and Meta-Analysis. Phytotherapy Research.

Majeed A. et al. (2024). A standardized Boswellia serrata extract shows improvements in knee osteoarthritis within five days – a double-blind, randomized, multi-center, placebo-controlled trial. Frontiers in Pharmacology.

SEO

Articol citit de 12 persoane