Cancerul limfatic sau limfomul este o forma de cancer care se dezvolta in sistemul limfatic si implica celulele sistemului imunitar, asa-numitele limfocite. Exista mai multe tipuri de cancer limfatic, iar sansele de vindecare pentru fiecare tip in parte sunt diferite. Din pacate, nu exista masuri de a preveni limfomul, asadar este important sa fii atent la simptomele care pot indica boala. Afla din acest articol tot ce trebuie sa stii despre cancerul limfatic!

Ce este cancerul limfatic

Limfocitele sunt celule ale sistemului imunitar. Ele ajuta la combaterea infectiilor si pot fi gasite in diferite parti ale corpului, inclusiv in ganglioni limfatici, timus, splina si maduva osoasa. Cancerul limfatic apare atunci cand aceste celule cresc fara control si sufera modificari genetice.

Cele mai frecvente tipuri de limfom sunt:

  • Limfomul non-Hodgkin. Acesta este cel mai des intalnit. Exista mai multe subtipuri de limfom non-Hodgkin si variaza in functie de viteza de crestere si raspandire a bolii, dar si de modul in care se simt bolnavii. Nu toate tipurile de limfom non-Hodgkin sunt tratate la fel.
  • Limfomul Hodgkin. De obicei incepe intr-un tip de celula B care se gaseste in maduva osoasa. Boala Hodgkin este considerata una dintre cele mai vindecabile forme de cancer, mai ales daca este diagnosticata si tratata devreme.

Simptomele cancerului limfatic

Cel mai intalnit simptom al cancerului limfatic in stadiu incipient este inflamarea unuia sau mai multor ganglioni limfatici, de obicei la nivelul gatului, axile sau in zona inghinala. Inflamatiile nu sunt dureroase.

Alte semne ale limfomului includ:

  • Umflarea abdomenului, indigestie (daca cancerul limfatic este in zona stomacului sau colonului)
  • Tuse, dureri in piept sau probleme de respiratie (in cazul cancerului limfatic situat in zona pieptului)

In momentul in care cancerul limfatic se raspandeste la maduva spinarii, reduce numarul de celule rosii din sange. Acest lucru poate cauze urmatoarele simptome:

  • Vanatai sau sangerari usoare
  • Infectii frecvente
  • Lipsa de energie

De asemenea, cancerul limfatic poate afecta tot organismul, iar acest lucru poate provoca urmatoarele semne:

  • Febra si transpiratii (acestea sunt mai frecvente noaptea)
  • Pierdere inexplicabila in greutate
  • Eruptii cutanate si mancarime

Multe dintre aceste simptome pot fi confundate cu semnele altor afectiuni. De exemplu, este normal ca ganglionii limfatici sa se mareasca atunci cand in corp este o infectie virala sau bacteriana. Dar daca raman inflamati perioade lungi de timp sau se maresc fara niciun motiv aparent, acesta poate fi un semn de cancer limfatic.

Cauzele cancerului limfatic

Nu se cunosc cauzele exacte ale cancerului limfatic. Totusi, exista anumiti factori de risc care pot favoriza aparitia bolii, printre care cel mai important este slabirea sistemului imunitar.

Factorii de risc atat pentru boala Hodgkin, cat si pentru limfomul non-Hodgkin sunt:

  • Varsta si sexul. Limfoamele sunt mai frecvente la persoanele cu varsta cuprinsa intre 20- 34 de ani sau cele peste 70 de ani. De asemenea, s-a constatat ca barbatii sunt mai predispusi la imbolnavire decat femeile.
  • Infectii. De exemplu infectia cu bacteria Helicobacter pylori poate favoriza aparitia cancerului limfatic. De asemenea virusul Epstein Barr (EBV) este des asociat cu aceasta boala. EBV este virusul care provoaca febra glandulara. De obicei EBV nu cauzeaza boli grave, nu este infectios si nu este transmisibil.
  • Istoricul familial. Persoanele care au in familie rude de gradul I cu limfom pot avea mai multe sanse de a se imbolnavi. Totusi, sunt necesare mai multe cercetari pentru a confirma legatura dintre limfomul Hodgkin si mostenirea genetica.
  • Slabirea sistemului imunitar. Afectiuni precum HIV sau medicamente precum imunosupresoare pot destabiliza sistemul imunitar al organismului. Unii oameni au nevoie de astfel de medicamente dupa un transplant de organ sau pentru tratarea unei boli autoimune.
  • Bolile autoimune. Aceste boli se dezvolta atunci cand sistemul imunitar ataca din greseala propriul organism, iar acest lucru poate creste riscul de limfom. Printre bolile autoimune care pot cauza limfomul se regasesc artrita reumatoida, sindromul Sjogren sau sindromul lupus eritematos sistemic. Specialistii nu inteleg pe deplin de ce aceste boli cresc riscul de cancer limfatic. Fie boala in sine poate cauza limfomul, fie tratamentele care sunt utilizate pentru a le tine sub control.
  • RMN. Procedura foloseste magneti si unde radio pentru a vedea interiorul corpului. Se foloseste pentru a identifica nodulii limfatici si pentru a vedea stadiul de raspandire a bolii.
  • Alte teste. Acestea includ scanare PET, scanare cu raze X si ultrasunete.

Diagnosticul cancerului limfatic

Pentru diagnosticarea cancerului limfatic, medicul va recomanda efectuarea de mai multe investigatii medicale. Acestea includ:

  • Biopsia ganglionilor limfatici. In cadrul acestei proceduri se indeparteaza o mica parte dintr-un tesut considerat suspect si se examineaza la microscop pentru a determina daca sunt prezente sau nu celule canceroase.
  • Biopsia maduvei osoase. De obicei, se ia si o mica proba de maduva din spatele osului soldului (pelvis) sau din stern. Tesutul prelevat este analizat pentru a vedea daca exista limfoame.
  • Scanarea oaselor. Prin aceasta metoda se poate vedea clar orice zona anormala din toate oasele din corp. Se efectueaza prin injectarea prin vena a unei substante usor radioactive, iar dupa 2-3 ore se realizeaza scanarea efectiva a oaselor.
  • Scanarea CT (tomografie computerizata). Aceasta metoda de diagnsotic ofera o imagine tridimensionala (3D) a interiorului corpului. Cu ajutorul scanarii CT se observa mai usor existenta tumorilor in corp si, de asemenea, se poate determina cat de mult s-a raspandit cancerul limfatic in organism.
  • Punctie lombara. Se efectueaza introducand un ac intre oasele spatelui inferior si prelevarea unei probe din lichidul care inconjoara creierul si maduva spinarii.

Stadializarea cancerului limfatic

Stadiul limfomului descrie masura in care boala s-a raspandit in organism. Exista un sistem complex de stadializare a cancerului limfatic, acesta incluzand un sistem de numerotare (stadiul I-IV) si o clasificare pe litere A, B, E si S, in functie daca pacientul prezinta sa nu simptome specifice.

  • Litera A inseamna ca o persoana nu a experimentat simptome, iar litera B indica faptul ca bolnavul a prezentat unul sau mai multe simptome.
  • Litera E indica faptul ca boala s-a raspandit in tesuturi sau organe in afara sistemului limfatic.
  • Litera S descrie cancerul care s-a raspandit in splina.

In ceea ce priveste numerotarea I-IV, sunt identificate urmatoarele stadii:

  • Stadiu I. In aceasta etapa, cancerul este detectat intr-o regiune ganglionara sau organ.
  • Stadiu II. Aici, cancerul se afla in doua sau mai multe regiuni ganglionare de pe aceeasi parte a diafragmei.
  • Stadiu III. In acest caz, cancerul se gaseste in ganglionii limfatici de pe ambele parti ale diafragmei, deasupra si dedesubtul acesteia.
  • Stadiu IV. Aceasta este ultima faza a cancerului limfatic. Inseamna ca boala s-a raspandit la unul sau mai multe tesuturi sau organe din afara sistemului limfatic, cum ar fi ficatul, plamanii sau maduva osoasa.

Metode de tratament

Tratamentul acestor tipuri de cancer depinde de multi factori, precum:

  • Localizarea si stadiul cancerului
  • Tipul de cancer (limfom Hodgkin sau limfom non-Hodgkin)
  • Varsta si starea generala de sanatate a pacientului

Pentru a exista mai multe sanse de vindecare, trebuie inceput un tratament imediat. Principalele metode de tratare a celor doua tipuri de limfoame sunt:

  • Interventia chirurgicala. Atunci cand este posibil, chirurgii indeparteaza tumora si orice tesuturi din jur care ar putea contine celule canceroase. Uneori, acest lucru se poate face chiar daca cancerul s-a raspandit si in alte parti ale corpului. In unele cazuri, se foloseste chimioterapia sau radioterapia inainte de operatie pentru a reduce dimensiunea unei tumori. Atunci cand cancerul nu mai poate fi tratat, se poate folosi chirurgia pentru a ameliora simptomele cancerului (de exemplu pentru a indeparta o tumora care provoaca un anumit blocaj in corp).
  • Indepartarea ganglionilor limfatici care sunt aproape de tumoare. Ganglionii limfatici reprezinta un loc obisnuit pentru raspandirea celulelor canceroase. Medicul va examina tesutul eliminat pentru depistarea celulelor canceroase. Daca nodulii limfatici contin astfel de celule, exista un risc mai mare ca boala sa recidiveze in viitor. In acest caz, poate fi necesar un anumit tip de tratament dupa operatie, precum radioterapie, chimioterapie sau terapie hormonala.
  • Chimioterapie. Aceasta utilizeaza medicamente puternice pentru distrugerea celulelor anormale.
  • Terapie tintita. Aceasta foloseste medicamente pentru a gasi si ataca celulele canceroase. In principiu, se vizeaza blocarea anumitor receptori care ajuta la cresterea si supravietuirea celulelor canceroase.
  • Imunoterapie. Imunoterapiile sunt tratamente care utilizeaza sistemul imunitar pentru a gasi si ataca celulele canceroase.
  • Radioterapie. Aceasta foloseste raze X pentru a distruge celulele canceroase.
  • Transplantul de celule stem. Exista 2 tipuri de transplant, si anume: de celule stem autolog (pentru aceeasi persoana) sau alogen (pentru o persoana diferita de cea de la care s-au prelevat celulele. Transplantul autolog este recomandat pentru cancerul de natura genetica, iar transplantul alogen este indicat pentru acei bolnavi de cancer care nu au mostenit boala.

In prezent, nu exista masuri prin care sa se poate preveni limfomul Hodgkin sau limfomul non-Hodgkin.

Rata de supravietuire a bolnavilor cu cancer limfatic

Pronosticul cancerului colorectal depinde de mai multi factori, printre care:

  • Varsta si starea generala de sanatate a pacientului
  • Tipul de cancer
  • Cat de agresiv este cancerul 

In general, speranta de viata pentru cancer este exprimata ca o rata de supravietuire la 5 ani (procentul pacientilor care vor fi in viata la 5 ani dupa diagnostic). In ceea ce priveste cancerul limfatic, rata de supravietuire scade pe masura ce boala este depistata intr-un stadiu mai avansat. Conform statisticilor Institutului American de Cancer, in stadiile incipiente, rata de supravietuire pentru limfomul non-Hodgkin este de 73.2%. Pentru limfomul Hodgkin, sansele de vindecare sunt ceva mai mari. Astfel, daca este diagnosticat devreme, rata de supravietuire pentru acest tip de cancer este de 88.3%.

In concluzie, cancerul limfatic se poate trata daca este diagnosticat si tratat timpuriu. Fii atent la orice simptom care ar putea indica prezenta acestei boli si discuta cu un medic specialist pentru a afla ce trebuie sa faci daca te incadrezi in categoria persoanelor cu factori de risc.

Referinte:

https://seer.cancer.gov/statfacts/html/hodg.html

https://seer.cancer.gov/statfacts/html/nhl.html

 

Articol citit de 17929 persoane