Există plante care au devenit cunoscute nu pentru că cineva le-a descoperit într-un laborator, ci pentru că oamenii au avut nevoie de ele pentru a face față unei vieți grele.

Ginsengul siberian (Eleutherococcus senticosus) este una dintre aceste plante. Crește în regiunile reci ale Asiei de Nord-Est, unde iernile sunt lungi, temperaturile coboară mult sub zero, iar rezistența nu este o calitate opțională.

Cu mult înainte ca oamenii de știință să vorbească despre eleuterozide, stres sau capacitate de efort, planta era folosită în Asia ca tonic în perioadele de slăbiciune și oboseală.

Apoi, în secolul XX, povestea ei s-a schimbat.

Ginsengul siberian a ajuns în laboratoarele cercetătorilor sovietici, preocupați de o întrebare foarte modernă: poate o plantă să ajute organismul să facă față mai bine stresului, oboselii și efortului prelungit?

Așa a ajuns această rădăcină asiatică în centrul cercetărilor asupra unei categorii despre care astăzi auzim tot mai des: adaptogenii.

Este Ginsengul siberian un ginseng adevărat?

Numele poate crea puțină confuzie.

Ginsengul siberian nu este același lucru cu Ginsengul asiatic (Panax ginseng) sau Ginsengul american (Panax quinquefolius). Plantele sunt înrudite și fac parte din aceeași familie botanică, dar aparțin unor genuri diferite.

Ginsengul siberian este Eleutherococcus senticosus.

Printre compușii săi caracteristici se găsesc substanțe cunoscute sub numele de eleuterozide, care au atras atenția cercetătorilor și sunt folosite inclusiv pentru caracterizarea unor extracte din această plantă.

Dar pentru omul obișnuit este mai important altceva: de ce a fost această rădăcină folosită atât de mult timp?

Din tradiția asiatică în laboratoarele sovietice

În medicina tradițională chineză, planta este cunoscută sub numele de Ci Wu Jia și are o lungă istorie de utilizare ca tonic, mai ales în situații asociate cu slăbiciunea și lipsa de energie.

Oamenii de atunci nu știau ce este un adaptogen. Observau pur și simplu plantele, modul în care erau folosite și efectele asociate lor.

Secole mai târziu, această experiență tradițională a întâlnit cercetarea modernă.

În secolul XX, oamenii de știință sovietici au devenit interesați de substanțe care ar putea ajuta organismul să reziste mai bine solicitărilor fizice și psihice. În această perioadă s-a dezvoltat conceptul de adaptogen, iar Eleutherococcus senticosus a devenit una dintre plantele intens cercetate.

Cuvântul pare complicat. Ideea nu este.

Un adaptogen este asociat cu capacitatea organismului de a se adapta mai bine atunci când trece prin perioade solicitante.

Nu vorbim despre efectul rapid al unei cafele sau al unei băuturi energizante. Cercetătorii erau interesați mai ales de rezistență, oboseală și răspunsul organismului la stres.

Ginsengul siberian oferă energie?

Aceasta este probabil întrebarea pe care și-o pune cel mai des omul care descoperă această plantă.

Ginsengul siberian nu trebuie privit ca un energizant care produce un impuls imediat.

Cercetările au urmărit mai ales relația plantei cu oboseala, capacitatea de efort, rezistența și adaptarea la solicitare.

Unele studii efectuate pe oameni au observat rezultate favorabile asupra anumitor parametri ai capacității fizice, în timp ce alte cercetări nu au obținut aceleași rezultate. Tocmai de aceea ar fi greșit să spunem că Ginsengul siberian elimină oboseala sau garantează o anumită creștere a performanței.

Există însă un lucru important: Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) are o monografie dedicată rădăcinii de Eleutherococcus senticosus, în care este recunoscută utilizarea sa tradițională pentru simptome de astenie, precum oboseala și slăbiciunea.

Astenia este, spus simplu, acea stare în care simți că nu mai ai aceleași resurse, energia este scăzută și eforturile obișnuite par mai grele.

Ce legătură are oboseala cu vitalitatea masculină?

Mai multă decât pare.

Un bărbat poate fi sănătos și poate avea toate intențiile din lume, dar după zile întregi de stres, somn insuficient și muncă până la epuizare, corpul începe să simtă efectele.

Iar viața sexuală nu funcționează separat de restul organismului.

Somnul, stresul, sistemul nervos, circulația, hormonii, metabolismul și starea psihică se influențează reciproc.

Când organismul este permanent obosit, poate avea de suferit și starea generală de vitalitate.

Tocmai aici devine interesant Ginsengul siberian. Nu pentru promisiunea unei performanțe sexuale instantanee, ci pentru lunga sa istorie de utilizare și cercetare în jurul oboselii, rezistenței și adaptării organismului la solicitare.

De ce am inclus Ginsengul siberian în SEXXFORTE?

În formula SEXXFORTE, Ginsengul siberian este asociat cu Maca, extract din scoarță de Pin maritim, Ardei iute Cayenne, L-teanină și extract de Piper negru.

Fiecare dintre aceste ingrediente spune o altă parte a poveștii.

Maca ne-a dus către tradiția vitalității. Pinul maritim ne-a dus către circulație și sănătatea vasculară. Ginsengul siberian ne conduce către:

stres → oboseală → adaptare → rezistență → vitalitate.

Nu îl prezentăm drept tratament pentru disfuncția erectilă și nici ca pe o soluție miraculoasă împotriva epuizării.

Îl privim pentru ceea ce îl face cu adevărat interesant: o plantă cu o lungă tradiție asiatică, ajunsă ulterior în centrul cercetărilor moderne asupra adaptogenilor.

Pentru că vitalitatea unui bărbat nu începe doar în momentul în care are nevoie de performanță.

Începe cu energia cu care își trăiește întreaga zi.

Descoperă formula completă, ingredientele și modul de utilizare al SEXXFORTE.

Despre autor

Echipa MEDICINAS reunește experiența în fitoterapie, produse naturale și documentare științifică, urmărind legătura dintre utilizarea tradițională a plantelor și cercetarea modernă.

Timp de cinci ani, din echipa MEDICINAS a făcut parte și Acad. Dr. Farm. Ovidiu Bojor, una dintre personalitățile de referință ale fitoterapiei românești și un nume fundamental pentru dezvoltarea fitoterapiei moderne în România. Moștenirea sa profesională rămâne parte din istoria și cultura MEDICINAS.

Prin această serie editorială ne propunem să păstrăm vie cunoașterea plantelor medicinale, privită prin tradiție, fitoterapie, farmacognozie și cercetare științifică modernă.

Surse și bibliografie selectivă

Monografii, fitoterapie și lucrări de referință

1. European Medicines Agency (EMA), Committee on Herbal Medicinal Products — European Union herbal monograph on Eleutherococcus senticosus (Rupr. et Maxim.) Maxim., radix.
2. World Health Organization — WHO Monographs on Selected Medicinal Plants: Radix Eleutherococci.
3. Barnes J., Anderson L.A., Phillipson J.D. — Herbal Medicines. Pharmaceutical Press.

Cercetare științifică

4. Panossian A., Wikman G. — Effects of adaptogens on the central nervous system and the molecular mechanisms associated with their stress-protective activity. Pharmaceuticals. 2010;3(1):188–224.
5. Panossian A., Wikman G. — Evidence-Based Efficacy of Adaptogens in Fatigue, and Molecular Mechanisms Related to their Stress-Protective Activity. Current Clinical Pharmacology. 2009;4(3):198–219.
6. Kuo J. et al. — The effect of eight weeks of supplementation with Eleutherococcus senticosus on endurance capacity and metabolism in human. Chinese Journal of Physiology. 2010;53(2):105–111.
7. Eschbach L.F. et al. — The effect of Siberian ginseng (Eleutherococcus senticosus) on substrate utilization and performance. International Journal of Sport Nutrition and Exercise Metabolism. 2000;10(4):444–451.

Notă: Informațiile prezentate au caracter educațional și nu sunt destinate diagnosticării sau tratării unei afecțiuni. Suplimentele alimentare nu înlocuiesc alimentația variată, stilul de viață sănătos sau evaluarea medicală atunci când există simptome persistente.

Articol citit de 49 persoane