Datorită evoluției tehnologiei, în ultimii ani s-au studiat și aflat foarte multe lucruri despre microbiomul uman și despre influența lui asupra stării noastre de sănătate. Microbiomul uman este alcătuit din comunități de bacterii, virusuri și ciuperci  cu o complexitate mai mare chiar decât genomul uman. Are funcții și roluri în dezvoltarea imunității - apărarea organismului de agenții patogeni, este gazdă pentru producția de acizi grași cu lanț scurt importanți pentru metabolism, în sinteza vitaminelor și în reducerea depozitării lipidelor. Acizii grași cu lanț scurt sunt principala sursă de hrană pentru celulele din colon, au rolul de a reduce riscul de boli inflamatorii, diabet, obezitate, boli de inimă și alte afecțiuni. La persoanele adulte, microbiomul este dinamic și se modifică în funcție de alimentație, diferiți factori de mediu, administrarea medicamentelor (antibioticelor în special) etc. Nu detaliem aici toate rolurile și acțiunile microbiomului ci, fiind vorba despre un produs de slăbit, subliniem doar rolul și importanța calității microbiomului în menținerea unei greutăți corporale optime. Multe studii asupra obezității au arătat că microbiomul influențează digestia. Cu genele ne naștem, nu putem interveni (cel puțin în prezent), vestea bună este că ne putem modifica microbiomul deci ne putem îmbunătăți și accelera digestia.

Ce sunt probioticele? Auzim des de probiotice, toată lumea spune că sunt bune, că trebuie să le ai în alimentație, că trebuie să iei probiotice atunci când faci un tratament cu antibiotice. Ele sunt microorganisme benefice pentru organism care au rol în digestie, imunitate, metabolism și altele. Numărul cât mai mare și diversitatea lor contribuie la buna funcționare a organismului, ele fac parte, alături de alte microorganisme, din microbiomul uman. Flora sau microbiomul au un rol important în îmbunătățirea digestiei și ne protejează împotriva infecțiilor. În intestine se află aproximativ 2 kilograme de bacterii “bune” și, potrivit experților americani, 80% din sistemul imunitar se află în intestine.

Bifidobacterium lactis: sunt bacterii  care populează într-un număr mare intestinul subțire și colonul. În general, rolul lor este de a reduce pierderile de vitamine și minerale și de a îmbunătăți absorbția în organism a unor nutrienți. Studiile au dovedit ca bacteriile B. lactis cresc imunitatea, contribuie la încetinirea procesului de multiplicare a tumorilor, îmbunătățesc digestia și contribuie la reducerea nivelului de colesterol. La nivel digestiv, B. lactis contribuie la îmbunătățirea confortului după digetie, la scăderea permeabilității intestinale, la scăderea intoleranței la lactoză, la normalizarea motilității -  inclusiv a traseului bolului alimentar, la scăderea intensității simptomelor sindromului de intestin iritabil, la reducerea episoadelor de constipație și recuperarea în caz de diaree.

La nivelul mucoasei bucale, B. lactis contribuie la reducerea formării plăcii bacteriene și a cariilor dentare.

Lactobacillus acidophilus: Lactobacillus acidophilus este o bacterie probiotică cu efecte benefice în infecțiile vaginale, în prevenirea diareei, în tratarea infecției cu Rotavirus la copii și în infecția cu Clostridium difficile după tratamentul cu antibiotice.

Lactobacillus plantarum: este o tulpină de probiotice prezentă în mod natural în intestinul uman. Are un rol important în stimularea sistemului digestiv, combate bacteriile care cauzează boli și susține absorbția de vitamine. Este un ajutor natural și eficient pentru controlul problemelor digestive și îmbunătățirea sistemului imunitar, are acțiune antioxidantă, ajută la menținerea permeabilității mucoasei intestinale, contribuie la suprimarea bacteriilor care produc gaze în intestine și ajută la stabilizarea activității enzimatice.

Lactobacillus salivarius: își datorează numele proprietăților „salivare” ale cavității bucale, din care a fost izolată pentru prima dată. Este o bacterie probiotică care se găsește în tractul gastrointestinal uman, are  proprietatea de a modula flora intestinală, de a produce substanțe antimicrobiene, de a stimula răspunsul imunitar al organismului, de a inhiba activitatea enzimatică fecală și de a suprima bacteriile patogene.

Lactobacillus casei: este o bacterie saprofită (benefică, ce face parte din flora normală), un bacil de tipul Lactobacillus. Principalul produs de fermentatie la L. casei este acidul lactic, un hidroxiacid foarte important deoarece contribuie la: reducerea nivelului de colesterol, îmbunătățirea raspunsului imunitar, atenuarea intoleranței la lactoză, reducerea episoadelor diareice și inhibarea patogenilor intestinali.  Se mai folosește la obținerea brânzeturilor și a iaurturilor.

Contraindicații:

  • Persoanelor alergice la probioticele conținute;
  • Femeilor însărcinate sau care alăptează;
  • În cazuri de suprainfecție bacteriană intestinală.

Pentru a îmbunătăți un microbiom intestinal dezechilibrat, faceți următorii trei pași:

1. Includeți mai multe prebiotice (fibre) în alimentație. Bacteriile „bune” (probiotice) din intestin se hrănesc cu prebiotice, de aceea este bine sa consumați o varietate cât mai mare de alimente vegetale cum ar fi rădăcinoase, sparanghel, banane, pudră din rădăcină de cicoare, usturoi, anghinare, praz, ceapă, alimente preparate din cereale integrale.

2. Consumați probiotice din alimente și suplimente alimentare. Probioticele se gasesc în alimente fermentate cum ar fi: kefir, murături naturale în saramură, kimchi, kombucha, miso, usturoi, pâine cu maia, tempeh și iaurt și, în plus, puteți lua și suplimente alimentare care conțin probiotice pentru a va ajuta intestinul cu probiotice esențiale.

3. „Înfometați” bacteriile „ rele” consumând mai puțin zahăr, sucuri și băuturi carbogazoase, grăsimi saturate și rafinate.

Echilibrul dintre bacteriile „bune” și cele „rele” în intestinul tău este influențat de ceea ce mănânci. Bacteriile nocive pot să favorizeze absorbția mai multor calorii decât în cazul persoanelor cu o floră intestinală echilibrată. Mâncărurile tratate cu pesticide sau care conțin alte substanțe chimice artificiale pot influența negativ raportul dintre bacteriile „bune” și bacteriile „rele” din organism.

Articol citit de 806 persoane