Metaplazia intestinală gastrică reprezintă o modificare a mucoasei stomacului în care anumite celule gastrice sunt înlocuite cu celule asemănătoare celor întâlnite în intestin. Această transformare apare, de regulă, în contextul unei inflamații cronice și este considerată o leziune precanceroasă, deoarece poate face parte din procesul biologic care precedă dezvoltarea anumitor forme de cancer gastric.

Prezența metaplaziei intestinale nu înseamnă că o persoană are cancer și nici că va dezvolta obligatoriu această boală. Riscul depinde de extinderea modificărilor, de caracteristicile histologice, de infecția cu Helicobacter pylori, de istoricul familial și de alți factori individuali.

Cum apare metaplazia intestinală gastrică?

Mucoasa stomacului conține celule specializate care participă la secreția acidului gastric, producerea mucusului protector și digestia alimentelor. Atunci când inflamația persistă o perioadă îndelungată, structura și funcționarea acestei mucoase se pot modifica.

Unul dintre principalii factori implicați este infecția cronică cu Helicobacter pylori. Bacteria poate întreține inflamația gastrică și poate favoriza, la anumite persoane, progresia de la gastrita cronică la gastrita atrofică și ulterior la metaplazia intestinală.

Această evoluție este cunoscută în literatura medicală drept cascada Correa și descrie una dintre căile prin care se poate dezvolta adenocarcinomul gastric de tip intestinal.

Procesul nu este inevitabil și nu apare în aceeași formă la toate persoanele infectate.

Cauze și factori de risc

Infecția cu Helicobacter pylori este cel mai important factor de risc modificabil asociat cu metaplazia intestinală gastrică.

Alți factori care pot influența apariția sau evoluția modificărilor mucoasei includ vârsta, fumatul, istoricul familial de cancer gastric, anumite obiceiuri alimentare și prezența inflamației gastrice cronice.

Gastrita autoimună poate determina atrofia mucoasei din corpul stomacului și se poate asocia, de asemenea, cu metaplazie intestinală.

Riscul individual este influențat și de distribuția leziunilor în stomac, de subtipul histologic și de existența unor modificări precanceroase suplimentare.

Tipurile de metaplazie intestinală gastrică

Metaplazia intestinală completă

În metaplazia completă, celulele mucoasei gastrice dobândesc caracteristici asemănătoare epiteliului intestinului subțire, inclusiv celule absorbante și celule caliciforme producătoare de mucus.

Acest tip este considerat, în general, asociat cu un risc de progresie mai redus decât metaplazia incompletă, deși evaluarea trebuie să țină cont și de extinderea leziunilor.

Metaplazia intestinală incompletă

Metaplazia incompletă prezintă un aspect celular diferit, cu caracteristici mai apropiate de epiteliul intestinal imatur.

Unele studii au asociat acest subtip cu un risc mai mare de apariție a displaziei și a cancerului gastric. Totuși, deciziile de supraveghere nu se bazează exclusiv pe această clasificare.

Ce simptome produce?

Metaplazia intestinală gastrică nu determină, de obicei, simptome specifice. Este descoperită frecvent în urma biopsiilor prelevate în timpul unei endoscopii digestive superioare.

Unele persoane pot prezenta durere sau disconfort în partea superioară a abdomenului, balonare, greață ori senzație de plenitudine după masă. Aceste manifestări pot fi legate de gastrita asociată, de dispepsia funcțională sau de alte afecțiuni digestive, fără a indica în mod direct prezența metaplaziei.

Scăderea neintenționată în greutate, anemia, vărsăturile persistente, dificultățile la înghițire sau semnele de sângerare digestivă necesită evaluare medicală promptă.

Cum se stabilește diagnosticul?

Diagnosticul de metaplazie intestinală gastrică este confirmat prin examen histopatologic, realizat asupra fragmentelor de mucoasă prelevate în timpul endoscopiei digestive superioare.

Endoscopia permite identificarea unor modificări sugestive ale mucoasei, iar tehnicile de examinare cu lumină îmbunătățită pot ajuta la delimitarea zonelor suspecte.

Biopsiile din regiuni diferite ale stomacului pot fi necesare pentru evaluarea extinderii leziunilor și a atrofiei gastrice. Sistemele histologice OLGA și OLGIM pot fi utilizate pentru stadializarea modificărilor precanceroase și aprecierea riscului.

De asemenea, medicul poate recomanda testarea pentru Helicobacter pylori și evaluarea altor factori de risc.

Metaplazia intestinală gastrică și riscul de cancer

Metaplazia intestinală gastrică este un marker al unui risc crescut de cancer gastric în comparație cu mucoasa gastrică fără asemenea modificări. Totuși, majoritatea persoanelor cu metaplazie intestinală nu dezvoltă cancer gastric.

Riscul este mai important atunci când metaplazia este extinsă, afectează atât antrul, cât și corpul stomacului, este de tip incomplet sau se asociază cu antecedente familiale de cancer gastric.

Prezența displaziei reprezintă o situație distinctă, care necesită evaluare specializată și, uneori, investigații sau tratament endoscopic.

Identificarea corectă a acestor modificări permite stabilirea unui plan de monitorizare adaptat fiecărui pacient.

Tratament și îngrijire medicală

Conduita medicală urmărește identificarea factorilor care întrețin inflamația, reducerea riscului de progresie și supravegherea leziunilor cu risc crescut.

Eradicarea infecției cu Helicobacter pylori, atunci când este prezentă, reprezintă una dintre cele mai importante măsuri. Tratamentul poate reduce riscul de cancer gastric, chiar dacă modificările metaplazice deja instalate nu dispar întotdeauna.

După tratament, succesul eradicării trebuie confirmat printr-un test adecvat, efectuat la intervalul recomandat de medic.

În cazul gastritei autoimune, evaluarea poate include monitorizarea vitaminei B12, a fierului și a altor consecințe ale atrofiei gastrice.

Metaplazia intestinală fără displazie nu necesită, în mod obișnuit, rezecția endoscopică a întregii zone afectate. Dacă este identificată o leziune vizibilă cu displazie, aceasta trebuie evaluată separat.

Când este necesară supravegherea endoscopică?

Supravegherea endoscopică se stabilește în funcție de riscul individual, de extinderea metaplaziei și de recomandările ghidurilor medicale aplicabile.

Pacienții cu metaplazie extinsă, stadii histologice avansate, anumite subtipuri histologice sau istoric familial de cancer gastric pot beneficia de monitorizare periodică.

Pentru unele categorii cu risc crescut, ghidurile europene recomandă evaluări la aproximativ trei ani, dar intervalul poate fi diferit în funcție de contextul clinic.

Metaplazia limitată, fără alți factori de risc, nu impune automat aceeași frecvență de supraveghere.

Alimentația și fitoterapia

O alimentație variată, bogată în legume, fructe, fibre și surse naturale de compuși antioxidanți, contribuie la menținerea sănătății digestive. Reducerea consumului excesiv de sare și de alimente intens sărate, precum și renunțarea la fumat, sunt măsuri relevante pentru sănătatea stomacului.

În fitoterapia tradițională, plante precum mușețelul, gălbenelele și nalba-mare sunt utilizate pentru susținerea confortului digestiv. Compușii vegetali bioactivi sunt cercetați pentru influența lor asupra stresului oxidativ și a mecanismelor inflamatorii.

În cazul metaplaziei intestinale gastrice, alimentația și fitoterapia pot completa îngrijirea generală a sănătății digestive, alături de eradicarea infecției cu Helicobacter pylori, atunci când este indicată, și de supravegherea medicală individualizată.

Notă medicală

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul gastroenterologic. Metaplazia intestinală gastrică necesită interpretarea rezultatului histopatologic în contextul factorilor individuali de risc. Deciziile privind tratamentul și supravegherea endoscopică trebuie stabilite împreună cu medicul specialist.

Despre autor

Acest articol a fost realizat de echipa editorială MEDICINAS, în cadrul proiectului de educație pentru sănătate și promovare a cercetării științifice în domeniul plantelor medicinale și al medicinei naturale.

De-a lungul activității sale, echipa MEDICINAS a beneficiat de colaborarea, timp de peste cinci ani, cu regretatul Acad. Dr. Farm. Ovidiu Bojor, care a contribuit la activitatea de cercetare și la dezvoltarea direcțiilor științifice ale proiectului. Moștenirea sa profesională continuă să reprezinte un reper pentru abordarea documentată și responsabilă a fitoterapiei.

Articolele publicate în prezent sunt redactate și documentate de echipa editorială MEDICINAS, pe baza literaturii științifice și a informațiilor medicale actuale.

Bibliografie științifică selectivă

  1. Pimentel-Nunes P, et al. Management of epithelial precancerous conditions and lesions in the stomach (MAPS II): European Society of Gastrointestinal Endoscopy (ESGE), European Helicobacter and Microbiota Study Group (EHMSG), European Society of Pathology (ESP), and Sociedade Portuguesa de Endoscopia Digestiva (SPED) guideline update 2019. Endoscopy. 2019;51(4):365–388. https://doi.org/10.1055/a-0859-1883

  2. Gupta S, et al. AGA Clinical Practice Guidelines on Management of Gastric Intestinal Metaplasia. Gastroenterology. 2020;158(3):693–702. https://doi.org/10.1053/j.gastro.2019.12.003

  3. Correa P. Human gastric carcinogenesis: a multistep and multifactorial process. Cancer Research. 1992;52(24):6735–6740.

  4. Banks M, et al. British Society of Gastroenterology guidelines on the diagnosis and management of patients at risk of gastric adenocarcinoma. Gut. 2019;68(9):1545–1575. https://doi.org/10.1136/gutjnl-2018-318126

  5. National Cancer Institute. Gastric Cancer Prevention (PDQ®). https://www.cancer.gov/types/stomach/hp/stomach-prevention-pdq

Articol citit de 7 persoane