Sinonime și termeni asociați: disartrie, tulburare motorie a vorbirii, dificultate de articulare a cuvintelor.

Disartria este o tulburare neurologică a vorbirii, provocată de afectarea controlului mușchilor implicați în pronunțarea cuvintelor. Persoana poate vorbi neclar, prea lent, prea repede, cu voce slabă sau cu dificultăți în articularea anumitor sunete.

Disartria nu înseamnă neapărat pierderea capacității de a înțelege limbajul. Persoana poate ști exact ce dorește să spună, dar poate avea dificultăți în executarea mișcărilor necesare vorbirii.

Ce este disartria și cum apare?

Vorbirea presupune coordonarea precisă a respirației, corzilor vocale, limbii, buzelor, mandibulei și mușchilor feței.

Aceste mișcări sunt controlate de mai multe regiuni ale sistemului nervos, inclusiv cortexul motor, cerebelul, trunchiul cerebral și nervii cranieni.

Atunci când circuitele nervoase implicate sunt afectate, vorbirea poate deveni dificil de înțeles.

Disartria este un simptom neurologic, nu o boală independentă.

Ce tipuri de disartrie există?

Disartria spastică

Este asociată cu afectarea căilor motorii centrale. Vorbirea poate deveni lentă, încordată și dificilă, cu modificări ale vocii.

Disartria flască

Apare în urma afectării neuronilor motori periferici sau a unor nervi implicați în vorbire.

Poate determina voce slabă, nazalitate excesivă și articulare imprecisă.

Disartria ataxică

Este asociată în special cu afectarea cerebelului.

Vorbirea poate avea un ritm neregulat, cu accentuări neobișnuite ale silabelor și dificultăți de coordonare.

Disartria hipokinetică

Este întâlnită frecvent în boala Parkinson și poate produce vorbire monotonă, voce redusă ca intensitate și articulare neclară.

Există și forme hiperkinetice sau mixte, în funcție de mecanismul neurologic implicat.

Care sunt cauzele disartriei?

Disartria poate apărea în numeroase afecțiuni, precum:

  • Accidentul vascular cerebral.

  • Traumatismele craniene.

  • Boala Parkinson.

  • Scleroza multiplă.

  • Scleroza laterală amiotrofică.

  • Afecțiunile cerebelului și trunchiului cerebral.

  • Unele boli neuromusculare.

  • Efectele anumitor medicamente sau substanțe toxice.

Uneori, disartria se dezvoltă progresiv, iar alteori apare brusc.

Cum se manifestă disartria?

Manifestările pot include:

  • Pronunțarea neclară a cuvintelor.

  • Vorbire lentă sau cu ritm neregulat.

  • Voce slabă, răgușită sau tensionată.

  • Dificultăți în controlul intensității vocii.

  • Modificarea accentuării silabelor.

  • Oboseală în timpul vorbirii.

  • Dificultăți în coordonarea respirației cu vorbirea.

Severitatea diferă de la modificări ușoare ale pronunției până la dificultăți importante de comunicare.

Care este diferența dintre disartrie și afazie?

Disartria afectează controlul motor al vorbirii. Persoana poate înțelege limbajul și poate formula mental propoziții, dar întâmpină dificultăți în pronunțarea lor.

Afazia reprezintă o tulburare a limbajului, care poate afecta înțelegerea, exprimarea, citirea sau scrierea.

Cele două tulburări pot apărea separat sau împreună, în funcție de regiunea cerebrală afectată.

Cum se stabilește diagnosticul?

Diagnosticul presupune evaluarea neurologică și, frecvent, examinarea de către un specialist în terapia tulburărilor de vorbire.

Sunt analizate claritatea pronunției, mișcările limbii și buzelor, respirația, intensitatea vocii și ritmul vorbirii.

În funcție de cauza suspectată, medicul poate recomanda RMN cerebral, tomografie computerizată sau alte investigații.

Cum se tratează disartria?

Tratamentul depinde de afecțiunea care a provocat tulburarea.

Logopedia și terapia motorie a vorbirii pot contribui la îmbunătățirea articulării, controlului respirației și inteligibilității vorbirii.

În anumite situații, sunt utilizate exerciții individualizate, strategii de comunicare și dispozitive asistive.

Tratarea bolii neurologice de bază este importantă pentru evoluția simptomelor.

Când este necesar ajutor medical urgent?

Disartria apărută brusc poate fi un semn de accident vascular cerebral, mai ales dacă este însoțită de asimetrie facială, slăbiciune musculară, vedere dublă sau tulburări de echilibru.

În această situație, apelați imediat 112, chiar dacă simptomele se ameliorează rapid.

Concluzie

Disartria este o tulburare motorie a vorbirii care poate apărea în numeroase afecțiuni neurologice.

Identificarea cauzei și intervenția terapeutică adecvată pot contribui la îmbunătățirea comunicării și a calității vieții.

Pentru explicații despre structurile nervoase implicate, consultați articolele MEDICINAS despre Cerebelul și Trunchiul cerebral.

Despre autor

Articol realizat de Echipa editorială MEDICINAS, în cadrul activității de educație medicală și documentare științifică. Experiența echipei include peste cinci ani de colaborare în cercetare și dezvoltare cu Acad. Dr. Farm. Ovidiu Bojor.

Notă medicală

Acest articol are scop educațional și nu înlocuiește consultul neurologic, diagnosticul sau tratamentul recomandat de un specialist. Tulburările de vorbire instalate brusc necesită evaluare medicală de urgență.

Bibliografie științifică selectivă

  1. Duffy JR. Motor Speech Disorders: Substrates, Differential Diagnosis, and Management. 4th edition. Elsevier; 2020.

  2. Darley FL, Aronson AE, Brown JR. Differential diagnostic patterns of dysarthria. Journal of Speech and Hearing Research. 1969;12(2):246–269. https://doi.org/10.1044/jshr.1202.246

  3. Yorkston KM, Beukelman DR, Strand EA, Hakel M. Management of Motor Speech Disorders in Children and Adults. 3rd edition. Pro-Ed; 2010.

  4. American Speech-Language-Hearing Association. Dysarthria in Adults – Practice Portal. https://www.asha.org/practice-portal/clinical-topics/dysarthria-in-adults/

Articol citit de 6 persoane