Ataxia

Sinonime și termeni asociați: ataxie, incoordonare motorie, tulburare de coordonare a mișcărilor.

Ataxia este o tulburare neurologică caracterizată prin dificultatea de a coordona mișcările voluntare. Persoanele afectate pot avea un mers nesigur, probleme de echilibru, dificultăți în efectuarea mișcărilor precise sau modificări ale vorbirii.

Ataxia nu reprezintă o singură boală, ci un semn neurologic care poate apărea în numeroase afecțiuni ale sistemului nervos.

Ce este ataxia și de ce apare?

Coordonarea mișcărilor depinde de colaborarea dintre cerebel, măduva spinării, sistemul vestibular și alte regiuni nervoase.

Cerebelul are un rol esențial în reglarea preciziei mișcărilor și menținerea echilibrului.

Atunci când aceste circuite sunt afectate, mișcările pot deveni nesigure, imprecise sau dificil de controlat.

Ataxia poate apărea brusc, se poate dezvolta progresiv sau poate fi prezentă din copilărie, în funcție de cauză.

Ce tipuri de ataxie există?

Ataxia cerebeloasă

Apare atunci când cerebelul sau conexiunile sale sunt afectate.

Se poate manifesta prin mers cu baza largă de susținere, mișcări imprecise, tremor intențional și dificultăți de coordonare.

Ataxia senzitivă

Este determinată de afectarea informațiilor despre poziția corpului și a membrelor, transmise prin nervii periferici sau căile senzitive ale măduvei spinării.

Persoanele afectate pot avea dificultăți mai mari de echilibru atunci când închid ochii sau se deplasează în întuneric.

Ataxia vestibulară

Este asociată cu afectarea sistemului vestibular, implicat în menținerea echilibrului.

Poate fi însoțită de vertij, greață și instabilitate la mers.

Care sunt cauzele ataxiei?

Ataxia poate avea numeroase cauze, printre care:

Accidente vasculare cerebrale.
Traumatisme craniene.
Scleroză multiplă și alte boli neurologice.
Consumul excesiv de alcool și anumite intoxicații.
Deficitul de vitamina B12 sau vitamina E.
Reacții adverse la anumite medicamente.
Afecțiuni genetice, precum ataxia Friedreich.
Boli degenerative care afectează cerebelul.

Identificarea cauzei este esențială, deoarece unele forme pot fi tratabile, iar altele necesită monitorizare și recuperare neurologică.

Cum se manifestă ataxia?

Simptomele diferă în funcție de structurile nervoase afectate.

Cele mai frecvente manifestări includ:

Mers nesigur și dificultăți de echilibru.
Probleme la efectuarea mișcărilor precise.
Dificultăți la scris sau la utilizarea tacâmurilor.
Tremor în timpul mișcărilor.
Vorbire neclară, numită disartrie.
Mișcări involuntare ale ochilor, precum nistagmusul.

Aceste simptome pot apărea izolat sau asociate cu alte manifestări neurologice.

Ataxia instalată brusc poate indica un accident vascular cerebral, inclusiv în regiunea cerebelului. În această situație, apelați imediat 112.

Cum se stabilește diagnosticul?

Diagnosticul începe cu examinarea neurologică, prin evaluarea mersului, echilibrului, coordonării și reflexelor.

În funcție de situație, medicul poate recomanda:

Rezonanță magnetică cerebrală (RMN).
Analize de sânge pentru identificarea unor deficite nutriționale sau tulburări metabolice.
Investigații ale nervilor periferici.
Teste genetice, atunci când există suspiciunea unei ataxii ereditare.

Nu toate persoanele au nevoie de aceleași investigații.

Cum se tratează ataxia?

Tratamentul depinde de cauza identificată.

În formele determinate de deficite nutriționale, corectarea deficitului poate ameliora manifestările. Dacă ataxia este provocată de un medicament sau de o substanță toxică, medicul poate recomanda modificarea expunerii.

În bolile neurologice cronice, recuperarea medicală are un rol important.

Kinetoterapia, exercițiile de echilibru, terapia ocupațională și logopedia pot contribui la menținerea mobilității și independenței.

În formele genetice sau degenerative, tratamentul este individualizat și poate include terapii specifice anumitor diagnostice.

Concluzie

Ataxia reprezintă o tulburare de coordonare a mișcărilor, care poate avea cauze cerebeloase, senzitive sau vestibulare.

Recunoașterea simptomelor și stabilirea diagnosticului sunt importante pentru identificarea cauzelor tratabile și prevenirea complicațiilor.

Pentru a înțelege rolul structurii cerebrale implicate frecvent în ataxie, consultați articolul MEDICINAS despre Cerebelul.

Despre autor

Articol realizat de Echipa editorială MEDICINAS, în cadrul activității de educație medicală și documentare științifică. Experiența echipei include peste cinci ani de colaborare în cercetare și dezvoltare cu Acad. Dr. Farm. Ovidiu Bojor.

Notă medicală

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul neurologic, diagnosticul sau tratamentul recomandat de un specialist. Apariția bruscă a tulburărilor de coordonare, a vorbirii neclare sau a dificultăților severe de mers necesită evaluare medicală de urgență.

Bibliografie științifică selectivă

Klockgether T, Mariotti C, Paulson HL. Spinocerebellar ataxia. Nature Reviews Disease Primers. 2019;5:24. https://doi.org/10.1038/s41572-019-0074-3
Manto M, Marmolino D. Cerebellar ataxias. Current Opinion in Neurology. 2009;22(4):419–429.
National Institute of Neurological Disorders and Stroke. Ataxia. National Institutes of Health. https://www.ninds.nih.gov/health-information/disorders/ataxia
Kandel ER, Koester JD, Mack SH, Siegelbaum SA. Principles of Neural Science. 6th edition. McGraw Hill; 2021.

Articol citit de 10 persoane