Anemia

Anemia, întâlnită uneori și sub denumirea de „lipsă de sânge”, este o afecțiune în care sângele nu mai poate transporta oxigenul către țesuturi la capacitatea normală, cel mai frecvent din cauza unui nivel prea scăzut de hemoglobină.

Hemoglobina este o proteină aflată în globulele roșii și are o funcție esențială: preia oxigenul din plămâni și îl transportă către organele și țesuturile întregului corp.

Atunci când hemoglobina scade, organismul poate primi mai puțin oxigen decât are nevoie. De aici pot apărea simptome foarte cunoscute precum oboseala, slăbiciunea, paloarea, amețeala, palpitațiile sau senzația de lipsă de aer.

Un lucru important trebuie înțeles de la început: anemia nu înseamnă întotdeauna lipsă de fier. Deficitul de fier este o cauză foarte frecventă, dar există mai multe tipuri de anemie, iar tratamentul depinde de cauza reală.

De ce apare anemia?

Anemia poate apărea prin trei mecanisme principale: organismul produce prea puține globule roșii, acestea sunt distruse prea repede sau se pierde sânge.

Deficitul de fier este una dintre cele mai frecvente cauze. Fierul este necesar pentru producerea hemoglobinei, iar atunci când rezervele organismului scad suficient de mult se poate instala anemia feriprivă.

Pierderea de sânge poate fi o altă cauză importantă. Menstruațiile abundente, sângerările digestive sau alte pierderi de sânge pot duce în timp la deficit de fier și anemie.

Anemia poate apărea și în deficitul de vitamina B12 sau folat, în anumite boli cronice și inflamatorii, în bolile renale, în unele afecțiuni ale măduvei osoase sau prin distrugerea accelerată a globulelor roșii.

Există și forme ereditare de anemie, cum sunt unele hemoglobinopatii.

Care sunt simptomele anemiei?

O anemie ușoară se poate instala treptat și poate produce inițial puține simptome. Pe măsură ce anemia devine mai importantă, pot apărea:

oboseală și lipsă de energie;
slăbiciune;
paloarea pielii;
amețeală sau senzație de leșin;
dureri de cap;
palpitații sau puls accelerat;
dificultăți de concentrare;
senzație de lipsă de aer, mai ales la efort;
toleranță redusă la activitatea fizică.

Simptomele depind atât de severitatea anemiei, cât și de rapiditatea cu care aceasta s-a instalat și de starea generală a persoanei.

Cum se descoperă anemia?

Una dintre cele mai importante investigații este hemoleucograma, o analiză de sânge care oferă informații despre globulele roșii și nivelul hemoglobinei.

Valoarea hemoglobinei trebuie interpretată ținând cont de factori precum sexul, vârsta, sarcina și contextul medical.

Descoperirea anemiei este însă doar primul pas. Următoarea întrebare este:

De ce a apărut?

În funcție de situație, medicul poate recomanda investigații suplimentare precum feritina, fierul seric, transferina, vitamina B12, folatul, reticulocitele sau alte analize.

Feritina este deosebit de utilă în evaluarea rezervelor de fier ale organismului, dar interpretarea ei trebuie făcută în context, deoarece poate fi influențată și de inflamație.

Anemia înseamnă întotdeauna lipsă de fier?

Nu.

Aceasta este una dintre cele mai importante confuzii legate de anemie.

O persoană poate avea anemie prin deficit de fier, dar poate avea și anemie produsă de deficitul de vitamina B12, boli cronice, boli renale, pierderi de sânge, afecțiuni ereditare sau alte cauze.

Din acest motiv, administrarea fierului fără să știm cauza anemiei nu este întotdeauna soluția corectă.

Mai întâi trebuie identificat tipul de anemie și motivul pentru care hemoglobina a scăzut.

Cum se tratează anemia?

Tratamentul depinde de cauză.

În anemia prin deficit de fier poate fi necesară corectarea deficitului și, la fel de important, identificarea motivului pentru care rezervele de fier au scăzut.

Deficitul de vitamina B12 sau folat necesită o abordare diferită, iar anemia asociată unei boli cronice presupune adesea și tratarea afecțiunii care o produce.

În cazurile severe sau în anumite situații medicale pot fi necesare tratamente specializate și, uneori, transfuzii de sânge.

Prin urmare, anemia nu trebuie tratată doar ca o valoare mică pe o analiză, ci ca un semnal care trebuie explicat.

Când trebuie consultat medicul?

Oboseala persistentă, paloarea, amețelile repetate, palpitațiile sau lipsa de aer merită evaluate medical, mai ales atunci când persistă sau se agravează.

O evaluare este importantă și atunci când analizele arată o valoare scăzută a hemoglobinei, chiar dacă simptomele sunt discrete.

Dificultatea importantă de respirație, durerea în piept, leșinul, sângerarea evidentă sau deteriorarea rapidă a stării generale necesită evaluare medicală promptă.

Anemia este frecventă, dar cauza ei este informația care contează cel mai mult. Identificarea acesteia permite alegerea tratamentului potrivit și poate uneori conduce la descoperirea unei probleme care altfel ar fi rămas neobservată.

Despre autor

Echipa MEDICINAS reunește experiența în fitoterapie, produse naturale și documentare științifică, cu preocuparea constantă de a transforma informația complexă despre sănătate, plante, ingrediente naturale și mecanisme biologice într-un conținut clar, riguros și util.

Timp de cinci ani, din echipa de cercetare MEDICINAS a făcut parte și Acad. Dr. Farm. Ovidiu Bojor, personalitate de referință a fitoterapiei românești și un nume fundamental pentru dezvoltarea fitoterapiei moderne în România. Moștenirea sa profesională rămâne parte din istoria și cultura MEDICINAS.

Prin Dicționarul Medical MEDICINAS ne propunem să explicăm termenii, simptomele, analizele și afecțiunile medicale într-un limbaj accesibil publicului larg, păstrând rigoarea surselor medicale și științifice.

Notă medicală

Acest articol are caracter educațional și informativ și nu înlocuiește consultația, diagnosticul sau tratamentul recomandat de medic. Suplimentele cu fier, vitamina B12 sau acid folic nu trebuie considerate automat tratamentul oricărei anemii; cauza trebuie identificată și conduita stabilită în funcție de aceasta.

Bibliografie și surse

World Health Organization (WHO). Guideline on haemoglobin cutoffs to define anaemia in individuals and populations. Geneva: World Health Organization, 2024.
Camaschella C. Iron-deficiency anemia. New England Journal of Medicine. 2015;372:1832–1843.
DeLoughery TG. Iron Deficiency Anemia. Medical Clinics of North America. 2017;101(2):319–332.
Means RT Jr. Iron deficiency and iron deficiency anemia: implications and impact in pregnancy, fetal development, and early childhood parameters. Nutrients. 2020;12(2):447.
Merck Manual Professional Edition. Overview of Anemia.
National Heart, Lung, and Blood Institute (NHLBI). Anemia – Causes, Symptoms, Diagnosis and Treatment.