Se spune că rugăciunea pentru cei bolnavi are efecte miraculoase, fapt pentru care dacă cineva dintre rudele ori prietenii tăi se află în suferință, ia-ți puțin timp și rostește aceste cuvinte. Poate cine știe, le va aduce alinarea de care au nevoie.

„Preaputernice și slăvite Doamne Iisuse Hris­toase,

Tu ai venit în lume să tămăduiești neputințele oamenilor. Ai venit să chemi la pocăință pe cei drepți, pe cei păcătoși, și ai pri­mit moarte pe cruce pentru mântuirea noas­tră! Din adâncul inimii Te rog să primești sme­rita mea nevoință și această mică rugăciune a mea pentru cel încercat de boală!
Mântuiește-l, Doamne, precum știi, ca un bun și iubitor de oameni, pe (se rostește numele persoanei bolnave)! Și rânduiește Tu toate spre fo­losul său. Că noi neputincioși suntem. Și nu îl pu­tem ajuta dacă nu ne vei lumina cu harul Tău.

De e voia Ta, îl poți pedepsi precum se cade pentru păcatele sale, tămăduindu-l cu ierburile amare ale durerii, ca un doctor priceput, pre­cum vei vrea.
Dar căzând înaintea Ta, Te rog, îndură-te de robul Tău (se rostește numele celui bolnav)! Potolește-i fierbințeala, alină-i sufe­rința, ridică-l din patul durerii! Să îi fie această încercare prin care trece spre îndreptarea vieții, spre început bun mântuirii și spre iertarea păcatelor.

Și dacă îi e de folos să ducă mai departe cru­cea bolii, fie, Doamne, după voia Ta. Nu după voia noastră. Dăruiește-i lui răbdare și liniște, alungând de la el toată frica și toată deznădej­dea. Ca să nu fie îngenuncheat de durere și să cârtească sau să cadă în patima mâniei. Ajută-l, Iubitorule de oameni, că văzând el mila Ta să cadă la picioarele Tale cu lacrimi de po­căință și de mulțumire. Ca să se învredni­cească să audă glasul Tău cel sfânt: „Iertate îți sunt păcatele!”

Doamne, Dumnezeule al părinţilor noştri, Tu dăruieşti pace multă celor ce iubesc legea Ta. Ai grijă de robul Tău cel bolnav (se rostește numele suferindului) care este greu încercat de deznădejde. Nori negri s-au abătut asupra sufle­tului său şi nu mai vede razele iubirii Tale. Cugetul său s-a întunecat şi nu se mai împărtăşeşte de lumina Ta.

Numai Tu ştii, Atotştiutorule, câţi şi-au pus capăt zilelor din această pricină, câţi oameni au fost aruncaţi de acest duh rău în adâncurile iadului. Să nu îngădui ca făptura Ta să fie înghiţită de moarte. Ci să fie ridicată prin puterea Ta. Dăruieşte şi lui şi nouă, Doamne, roadele Du­hului Tău cel Sfânt. Care sunt pacea, dragostea, îndelunga răbdare, credinţa, blândeţea, înfrânarea şi curăţia. Ca atunci când vom părăsi această lume să intrăm în odihna Ta cea cerească. Amin!'

Articol citit de 7257 persoane