Steatoza hepatică

Steatoza hepatică, cunoscută popular sub numele de ficat gras, este o afecțiune caracterizată prin acumularea excesivă de grăsime în celulele ficatului. Aceasta apare atunci când ficatul depozitează mai multe grăsimi decât poate utiliza sau elimina în mod normal. Este o problemă frecventă, care poate evolua mult timp fără simptome și care, în anumite situații, poate duce la inflamație și fibroză hepatică.

Ficatul are un rol esențial în metabolismul organismului. Prelucrează substanțele nutritive, participă la reglarea glicemiei, produce bila necesară digestiei grăsimilor și contribuie la transformarea și eliminarea numeroaselor substanțe. Atunci când în celulele sale se acumulează prea multă grăsime, aceste funcții pot fi afectate treptat, mai ales dacă apare și inflamația.

De ce apare steatoza hepatică?

Cea mai frecventă formă este asociată cu dezechilibre metabolice, în special cu rezistența la insulină, excesul de grăsime abdominală și diabetul zaharat de tip 2.

Printre factorii care favorizează apariția ficatului gras se numără obezitatea, trigliceridele crescute, sedentarismul, alimentația cu aport caloric excesiv și predispoziția genetică. Steatoza poate apărea însă și la persoane cu greutate normală.

Consumul de alcool reprezintă o altă cauză importantă a acumulării grăsimii în ficat. Mai rar, anumite medicamente sau alte afecțiuni pot contribui la apariția steatozei.

În terminologia medicală actuală, MASLD desemnează boala hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice, iar MASH descrie forma în care acumularea grăsimii este însoțită de inflamație și lezarea celulelor hepatice.

Care sunt simptomele ficatului gras?

Steatoza hepatică nu provoacă, de obicei, simptome evidente. Multe persoane descoperă afecțiunea întâmplător, în timpul unei ecografii abdominale.

Uneori pot apărea oboseală sau o senzație de disconfort în partea dreaptă a abdomenului, sub coaste. Aceste manifestări nu sunt specifice și pot avea numeroase alte cauze.

În formele avansate, când apar fibroza severă sau ciroza, pot exista simptome mai importante. Din acest motiv, absența durerii nu înseamnă neapărat că ficatul este sănătos.

Steatoza hepatică gradul 1, 2 și 3

Steatoza poate fi descrisă în trei grade, în funcție de cantitatea de grăsime acumulată.

Gradele steatozei nu trebuie confundate cu stadiile fibrozei hepatice, care sunt clasificate de la F0 la F4. O persoană poate avea multă grăsime în ficat fără să aibă ciroză, dar este posibilă și existența fibrozei la persoane cu steatoză mai puțin evidentă.

Cum se diagnostichează steatoza hepatică?

Ecografia abdominală este una dintre cele mai utilizate investigații pentru identificarea ficatului gras. Medicul poate recomanda și analize precum TGP (ALT), TGO (AST), GGT, glicemia, hemoglobina glicată și profilul lipidic.

Pentru evaluarea riscului de fibroză se poate utiliza scorul FIB-4, calculat pe baza vârstei, transaminazelor și numărului de trombocite. În anumite situații, este indicată elastografia hepatică, cunoscută și sub denumirea de FibroScan.

Un aspect important este că transaminazele pot avea valori normale chiar și atunci când există afectare hepatică semnificativă.

Se poate vindeca ficatul gras?

În multe cazuri, acumularea grăsimii hepatice poate fi redusă prin schimbări susținute ale stilului de viață. Alimentația echilibrată, activitatea fizică regulată, scăderea în greutate atunci când există exces ponderal și controlul diabetului sau al trigliceridelor pot contribui la îmbunătățirea sănătății ficatului.

Persoanele cu fibroză avansată sau alte boli hepatice necesită evaluare și monitorizare medicală individualizată.

Plantele medicinale, precum armurariul, sunt cercetate pentru diferite efecte biologice, dar suplimentele alimentare nu înlocuiesc măsurile de stil de viață și tratamentele indicate de medic.

Pentru explicații detaliate despre cauze, grade, analize, alimentație și cercetările asupra plantelor medicinale, citește și articolul principal „Steatoza hepatică (ficatul gras) – simptome, grade, investigații și remedii naturale” din secțiunea Afecțiuni MEDICINAS.

Notă medicală

Informațiile prezentate au scop educativ și nu înlocuiesc consultul medical, diagnosticul sau tratamentul recomandat de medic. Plantele medicinale și suplimentele alimentare pot avea contraindicații și interacțiuni medicamentoase, iar utilizarea lor în afecțiunile hepatice necesită prudență.

Despre autor

Echipa MEDICINAS reunește experiența în fitoterapie, produse naturale și documentare științifică, cu preocuparea constantă de a transforma informația complexă despre sănătate, plante, ingrediente naturale și mecanisme biologice într-un conținut clar, riguros și util.

Timp de cinci ani, din echipa de cercetare MEDICINAS a făcut parte și Acad. Dr. Farm. Ovidiu Bojor, personalitate de referință a fitoterapiei românești și un nume fundamental pentru dezvoltarea fitoterapiei moderne în România. Moștenirea sa profesională rămâne parte din istoria și cultura MEDICINAS.

Prin Dicționarul Medical MEDICINAS ne propunem să explicăm termenii, simptomele, analizele și afecțiunile medicale într-un limbaj accesibil publicului larg, păstrând rigoarea informației medicale.

Bibliografie

1. EASL–EASD–EASO. Clinical Practice Guidelines on the Management of Metabolic Dysfunction-Associated Steatotic Liver Disease (MASLD). Journal of Hepatology, 2024. https://doi.org/10.1016/j.jhep.2024.04.031

2. Rinella M. E. și colaboratorii. AASLD Practice Guidance on the Clinical Assessment and Management of Nonalcoholic Fatty Liver Disease. Hepatology, 2023. https://doi.org/10.1097/HEP.0000000000000323

3. European Association for the Study of the Liver. Clinical Practice Guidelines on Non-Invasive Liver Tests for Evaluation of Liver Disease Severity and Prognosis. Journal of Hepatology, 2021.

Articol citit de 9 persoane