GABA (acidul gamma-aminobutiric) este principalul neurotransmițător inhibitor din sistemul nervos central al adultului. Rolul său este de a regla activitatea neuronilor și de a preveni transmiterea excesivă a impulsurilor nervoase. Participă la controlul excitabilității cerebrale, somnului, anxietății, mișcărilor și procesării informațiilor.

Echilibrul dintre semnalele excitatorii și cele inhibitorii este esențial pentru funcționarea normală a creierului. GABA contribuie la acest echilibru împreună cu alți neurotransmițători, în special Glutamatul.

Ce este GABA și cum funcționează?

GABA este sintetizat în neuroni pornind de la glutamat, prin acțiunea enzimei glutamat-decarboxilază, care necesită vitamina B6 în forma sa activă.

După eliberarea în spațiul sinaptic, GABA se leagă de receptori specifici și modifică activitatea celulelor nervoase.

Principalele categorii de receptori sunt:

  • GABA-A, receptori care controlează canale ionice pentru clor și produc, de regulă, inhibiție rapidă.

  • GABA-B, receptori care acționează prin mecanisme intracelulare și contribuie la inhibiția mai lentă și prelungită.

Prin aceste mecanisme, GABA limitează excitabilitatea excesivă și permite organizarea eficientă a activității neuronale.

GABA și anxietatea

Sistemul GABAergic participă la reglarea circuitelor cerebrale implicate în frică, stres și răspunsurile emoționale.

Unele medicamente anxiolitice, precum benzodiazepinele, amplifică efectele GABA asupra receptorilor GABA-A.

Aceste medicamente pot reduce anxietatea în anumite situații clinice, dar prezintă riscuri precum somnolența, toleranța și dependența, motiv pentru care necesită supraveghere medicală.

Anxietatea nu este determinată exclusiv de un nivel scăzut de GABA. Apariția sa implică interacțiuni complexe între sistemele nervoase, hormonale și psihologice.

GABA și somnul

GABA contribuie la reglarea tranziției dintre starea de veghe și somn prin inhibarea anumitor circuite care mențin creierul activ.

Neuronii GABAergici din regiuni precum aria preoptică ventrolaterală a hipotalamusului participă la inițierea și menținerea somnului.

Mai multe medicamente utilizate pentru insomnie acționează asupra sistemului GABAergic, dar nu sunt potrivite pentru toate persoanele și pot produce reacții adverse.

Somnul sănătos depinde și de ritmul circadian, melatonină, expunerea la lumină și obiceiurile zilnice.

GABA și memoria

Deși GABA reduce activitatea anumitor neuroni, inhibiția neuronală nu înseamnă diminuarea automată a funcțiilor cognitive.

Dimpotrivă, controlul precis al excitabilității contribuie la selectarea informațiilor relevante, coordonarea circuitelor cerebrale și organizarea proceselor de învățare.

În hipocamp și cortex, neuronii GABAergici influențează ritmurile cerebrale și interacțiunile dintre diferitele populații neuronale.

Memoria depinde de echilibrul dintre GABA, Glutamat, Acetilcolină, Dopamină și alte sisteme de semnalizare.

GABA și epilepsia

Crizele epileptice sunt asociate cu activitate electrică anormală și excesiv sincronizată în anumite rețele neuronale.

Transmiterea GABAergică reprezintă unul dintre mecanismele prin care creierul controlează excitabilitatea.

Unele medicamente antiepileptice acționează prin amplificarea efectelor GABA sau prin modificarea metabolismului său.

Epilepsia are însă multiple cauze, iar tratamentul se stabilește individual, în funcție de tipul crizelor și de diagnosticul neurologic.

GABA, alimentația și microbiomul intestinal

GABA se găsește în cantități variabile în anumite alimente fermentate și poate fi produs de unele microorganisme.

Există cercetări privind capacitatea anumitor bacterii intestinale de a produce GABA și posibilele legături cu axa intestin–creier.

Totuși, GABA administrat oral traversează limitat bariera hematoencefalică, iar dovezile privind efectele suplimentelor cu GABA asupra anxietății și somnului sunt încă insuficiente pentru concluzii ferme.

Menținerea sănătății sistemului nervos este susținută prin somn regulat, activitate fizică, alimentație echilibrată și gestionarea stresului.

Despre autor

Echipa editorială MEDICINAS realizează materiale educaționale bazate pe literatura medicală și cercetările științifice, în cadrul unei activități care include peste cinci ani de colaborare în cercetare și dezvoltare cu Acad. Dr. Farm. Ovidiu Bojor.

CEBRAOPTIM

Pentru informații despre o formulă cu ingrediente studiate în contextul funcțiilor cognitive, consultați CEBRAOPTIM – MEDICINAS.

Notă medicală

Acest articol are scop educativ și nu înlocuiește consultația medicală. Anxietatea persistentă, insomnia severă sau crizele convulsive necesită evaluare de specialitate. Nu întrerupeți brusc medicamentele care acționează asupra sistemului GABAergic și nu le combinați cu alcoolul sau alte sedative fără recomandare medicală.

Bibliografie științifică selectivă

  1. Kandel ER, Koester JD, Mack SH, Siegelbaum SA. Principles of Neural Science. 6th ed. McGraw Hill; 2021.

  2. Farrant M, Nusser Z. Variations on an inhibitory theme: phasic and tonic activation of GABA(A) receptors. Nature Reviews Neuroscience. 2005;6:215–229.

  3. Möhler H. The GABA system in anxiety and depression and its therapeutic potential. Neuropharmacology. 2012;62(1):42–53.

  4. Saper CB, Scammell TE, Lu J. Hypothalamic regulation of sleep and circadian rhythms. Nature. 2005;437:1257–1263.

  5. Treiman DM. GABAergic mechanisms in epilepsy. Epilepsia. 2001;42(Suppl 3):8–12.

  6. Boonstra E, de Kleijn R, Colzato LS, Alkemade A, Forstmann BU, Nieuwenhuis S. Neurotransmitters as food supplements: the effects of GABA on brain and behavior. Frontiers in Psychology. 2015;6:1520.

  7. Strandwitz P, Kim KH, Terekhova D, et al. GABA-modulating bacteria of the human gut microbiota. Nature Microbiology. 2019;4:396–403.

Articol citit de 10 persoane