Gastrita atrofică este o afecțiune caracterizată prin pierderea treptată a glandelor normale din mucoasa stomacului, în urma unui proces inflamator cronic. Aceste glande sunt responsabile pentru producerea unor substanțe esențiale digestiei, inclusiv acidul gastric și factorul intrinsec, necesar absorbției vitaminei B12.

Spre deosebire de gastrita superficială, gastrita atrofică implică modificări structurale ale mucoasei gastrice. Afecțiunea poate evolua timp îndelungat fără simptome evidente și este descoperită uneori în timpul investigațiilor efectuate pentru anemie, deficit de vitamina B12 sau alte probleme digestive.

Cauzele gastritei atrofice

Una dintre principalele cauze ale gastritei atrofice este infecția persistentă cu Helicobacter pylori. Această bacterie poate determina gastrită cronică, iar la unele persoane inflamația prelungită contribuie la pierderea glandelor gastrice.

O altă cauză importantă este gastrita autoimună, în care sistemul imunitar atacă celulele parietale ale stomacului. Aceste celule produc acid gastric și factor intrinsec.

Fumatul și anumiți factori genetici pot influența riscul și evoluția modificărilor gastrice.

Tipurile de gastrită atrofică

Gastrita atrofică asociată cu Helicobacter pylori poate afecta diferite regiuni ale stomacului și poate evolua către modificări extinse ale mucoasei.

Gastrita atrofică autoimună afectează predominant corpul și fundul stomacului, unde se găsesc numeroase celule parietale.

În anumite cazuri, atrofia este însoțită de metaplazie intestinală gastrică, o modificare prin care unele celule ale mucoasei stomacului capătă caracteristici asemănătoare celulelor intestinale.

Metaplazia intestinală este importantă deoarece poate indica un risc crescut de cancer gastric, în special atunci când modificările sunt extinse.

Simptomele gastritei atrofice

Gastrita atrofică poate fi asimptomatică, mai ales în stadiile inițiale.

Atunci când apar manifestări, acestea pot include disconfort epigastric, greață, balonare, senzație de plenitudine după masă sau reducerea apetitului. Aceste simptome nu sunt specifice și pot apărea și în dispepsia funcțională.

Pe măsură ce funcția glandelor gastrice se modifică, pot apărea deficite nutriționale.

Deficitul de vitamina B12 poate provoca oboseală, anemie, furnicături la nivelul membrelor și, uneori, tulburări neurologice.

Deficitul de fier poate determina anemie feriprivă, manifestată prin oboseală, paloare și scăderea toleranței la efort.

Gastrita atrofică și riscul de cancer gastric

Gastrita atrofică este considerată o afecțiune gastrică precanceroasă, deoarece anumite modificări ale mucoasei se asociază cu un risc crescut de apariție a adenocarcinomului gastric.

Riscul nu este identic pentru toate persoanele. Acesta depinde de severitatea și extinderea atrofiei, prezența metaplaziei intestinale, infecția cu Helicobacter pylori și alți factori individuali.

În gastrita autoimună poate exista și un risc crescut de tumori neuroendocrine gastrice de tip 1.

Diagnosticul de gastrită atrofică nu înseamnă că persoana are cancer sau că va dezvolta inevitabil această boală.

Diagnosticul gastritei atrofice

Endoscopia digestivă superioară permite examinarea mucoasei stomacului și identificarea unor modificări sugestive pentru atrofie.

Confirmarea diagnosticului se realizează, de regulă, prin biopsie gastrică și examinare histopatologică.

Medicul poate recomanda și analize pentru evaluarea vitaminei B12, hemoleucogramei, feritinei și fierului.

În suspiciunea de gastrită autoimună pot fi utile anticorpii anti-celule parietale și anticorpii anti-factor intrinsec, interpretați împreună cu rezultatele celorlalte investigații.

Testarea pentru Helicobacter pylori este importantă pentru identificarea unei infecții care necesită tratament.

Tratamentul gastritei atrofice

Tratamentul urmărește identificarea cauzei, corectarea deficitelor nutriționale și reducerea riscului de complicații.

Dacă este prezentă infecția cu Helicobacter pylori, se recomandă tratament de eradicare și confirmarea eliminării bacteriei.

În cazul deficitului de vitamina B12, medicul poate recomanda suplimentare orală sau injectabilă, în funcție de severitate și de capacitatea de absorbție.

Deficitul de fier necesită identificarea cauzei și tratament adecvat.

Nu există un medicament care să garanteze refacerea completă a glandelor gastrice pierdute. Unele persoane pot necesita supraveghere endoscopică individualizată, în funcție de extinderea modificărilor și de factorii de risc.

Alimentația și sănătatea mucoasei gastrice

O alimentație echilibrată poate susține starea generală de sănătate, dar nu înlocuiește tratamentul cauzei gastritei atrofice.

Consumul adecvat de proteine, fier și vitamina B12 este important. Totuși, în gastrita autoimună, aportul alimentar de vitamina B12 poate fi insuficient pentru prevenirea deficitului atunci când absorbția este afectată.

Mușețelul și ghimbirul sunt utilizate tradițional pentru unele simptome digestive, însă nu există dovezi clinice că pot inversa atrofia mucoasei gastrice.

Evoluție și monitorizare

Evoluția gastritei atrofice diferă de la o persoană la alta. Unele modificări pot rămâne stabile, în timp ce altele pot progresa.

Monitorizarea se stabilește în funcție de rezultatele biopsiilor, extinderea atrofiei, prezența metaplaziei intestinale și istoricul familial.

Identificarea infecției cu Helicobacter pylori, corectarea deficitelor și respectarea recomandărilor medicale reprezintă componente importante ale îngrijirii.

Notă medicală

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultația medicală. Diagnosticul de gastrită atrofică necesită evaluare de specialitate. Anemia neexplicată, deficitul de vitamina B12, scăderea involuntară în greutate și simptomele digestive persistente trebuie investigate medical.

Despre autor

Acest articol a fost realizat de echipa editorială MEDICINAS, în cadrul proiectului de educație pentru sănătate și promovare a cercetării științifice în domeniul plantelor medicinale și al medicinei naturale.

De-a lungul activității sale, echipa MEDICINAS a beneficiat de colaborarea, timp de peste cinci ani, cu regretatul Acad. Dr. Farm. Ovidiu Bojor, care a contribuit la activitatea de cercetare și la dezvoltarea direcțiilor științifice ale proiectului. Moștenirea sa profesională continuă să reprezinte un reper pentru abordarea documentată și responsabilă a fitoterapiei.

Articolele publicate în prezent sunt redactate și documentate de echipa editorială MEDICINAS, pe baza literaturii științifice și a informațiilor medicale actuale.

Bibliografie științifică selectivă

  1. Shah SC, et al. AGA Clinical Practice Update on the Diagnosis and Management of Atrophic Gastritis: Expert Review. Gastroenterology. 2021. https://doi.org/10.1053/j.gastro.2021.06.078

  2. Malfertheiner P, et al. Management of Helicobacter pylori infection: the Maastricht VI/Florence consensus report. Gut. 2022. https://doi.org/10.1136/gutjnl-2022-327745

  3. Gupta S, et al. AGA Clinical Practice Guidelines on Management of Gastric Intestinal Metaplasia. Gastroenterology. 2020. https://doi.org/10.1053/j.gastro.2019.12.003

  4. National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases. Gastritis & Gastropathy. https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/gastritis-gastropathy

Articol citit de 31 persoane