Disfagia

Sinonime și termeni asociați: tulburare de deglutiție, dificultate la înghițire, disfagie orofaringiană, disfagie esofagiană.

Disfagia reprezintă dificultatea de a înghiți alimente, lichide sau salivă. Persoana poate simți că mâncarea rămâne blocată în gât sau în piept, poate tuși în timpul mesei ori poate avea nevoie de mai multe încercări pentru a înghiți.

Disfagia poate apărea din cauza unor afecțiuni neurologice, musculare sau digestive. Este important să fie identificată, deoarece poate provoca deshidratare, malnutriție și pătrunderea alimentelor sau lichidelor în căile respiratorii.

Cum funcționează înghițirea?

Înghițirea, numită medical deglutiție, este un proces complex care implică limba, faringele, laringele, esofagul și numeroși mușchi și nervi.

În timpul înghițirii, alimentele sunt deplasate din cavitatea bucală către stomac, iar căile respiratorii sunt protejate prin mecanisme coordonate.

Trunchiul cerebral contribuie la organizarea reflexelor și a mișcărilor necesare deglutiției, împreună cu alte regiuni ale sistemului nervos.

Ce tipuri de disfagie există?

Disfagia orofaringiană

Apare atunci când există dificultăți în deplasarea alimentelor din gură către esofag.

Poate provoca tuse, înec, modificarea vocii după înghițire sau senzația că lichidele ajung pe o cale greșită.

Este întâlnită în anumite afecțiuni neurologice și neuromusculare.

Disfagia esofagiană

Apare atunci când alimentele sau lichidele nu trec normal prin esofag către stomac.

Persoana poate simți că mâncarea se oprește în piept după ce a înghițit.

Cauzele pot include îngustări ale esofagului, inflamații sau tulburări ale motilității esofagiene.

Care sunt cauzele disfagiei?

Printre cauzele posibile se numără:

Accidentul vascular cerebral, care poate afecta controlul neurologic al înghițirii.
Boala Parkinson, asociată uneori cu dificultăți de coordonare a deglutiției.
Scleroza multiplă și alte afecțiuni neurologice.
Miastenia gravis și anumite boli neuromusculare.
Refluxul gastroesofagian, care poate contribui la inflamații și îngustări esofagiene.
Tumorile sau stricturile esofagiene, care pot împiedica trecerea alimentelor.
Acalazia, o tulburare a motilității esofagului.

Disfagia nu trebuie considerată o consecință normală a îmbătrânirii.

Cum recunoaștem disfagia?

Manifestările diferă în funcție de cauză și severitate.

Cele mai frecvente includ:

Dificultăți la înghițirea alimentelor sau lichidelor.
Tuse ori senzație de înec în timpul mesei.
Senzația că alimentele rămân blocate în gât sau piept.
Voce umedă sau modificată după înghițire.
Regurgitarea alimentelor.
Scădere involuntară în greutate.
Infecții respiratorii repetate, în anumite situații.

Uneori, alimentele sau lichidele pot pătrunde în căile respiratorii fără să provoace tuse. Acest fenomen este numit aspirație silențioasă.

Cum se stabilește diagnosticul?

Evaluarea începe cu istoricul simptomelor și examinarea clinică.

În funcție de situație, medicul poate recomanda:

Evaluarea clinică a deglutiției.
Videofluoroscopia deglutiției, care urmărește înghițirea prin imagini radiologice.
Evaluarea endoscopică a deglutiției (FEES).
Endoscopia digestivă superioară.
Manometria esofagiană, pentru investigarea motilității esofagului.

Investigațiile sunt alese în funcție de tipul disfagiei și de cauza suspectată.

Cum se tratează disfagia?

Tratamentul depinde de afecțiunea care provoacă dificultățile de înghițire.

În disfagia neurologică, terapia de recuperare a deglutiției poate include exerciții și tehnici individualizate, recomandate de specialiști.

În anumite situații, poate fi necesară modificarea consistenței alimentelor și lichidelor, dar aceasta trebuie stabilită după evaluare, deoarece nu este potrivită pentru toate persoanele.

În disfagia esofagiană, tratamentul poate include medicamente, proceduri endoscopice sau intervenții specifice cauzei.

Nu este recomandată forțarea înghițirii sau utilizarea unor remedii naturiste pentru a împinge alimentele blocate în esofag.

Când este disfagia o urgență?

Dacă persoana nu poate respira, vorbi sau tuși eficient din cauza unui aliment blocat, este necesară intervenția imediată pentru obstrucția căilor respiratorii și apelarea numărului 112.

Imposibilitatea de a înghiți saliva, mai ales când există senzația de aliment blocat, necesită evaluare medicală de urgență.

Disfagia apărută brusc, însoțită de vorbire neclară, asimetrie facială, slăbiciune musculară sau tulburări de echilibru, poate indica un accident vascular cerebral. Apelați imediat 112.

Concluzie

Disfagia este o tulburare de înghițire care poate avea cauze neurologice, musculare sau digestive.

Identificarea precoce a simptomelor și evaluarea medicală sunt importante pentru prevenirea aspirației, deshidratării și malnutriției.

Pentru a înțelege rolul sistemului nervos în coordonarea înghițirii, consultați articolul MEDICINAS despre Trunchiul cerebral.

Despre autor

Articol realizat de Echipa editorială MEDICINAS, în cadrul activității de educație medicală și documentare științifică. Experiența echipei include peste cinci ani de colaborare în cercetare și dezvoltare cu Acad. Dr. Farm. Ovidiu Bojor.

Notă medicală

Acest articol are scop educațional și nu înlocuiește consultul neurologic, gastroenterologic sau ORL, diagnosticul și tratamentul recomandat de un specialist. Dificultățile persistente de înghițire necesită evaluare medicală, iar imposibilitatea de a înghiți saliva sau simptomele neurologice instalate brusc reprezintă urgențe.

Bibliografie științifică selectivă

Clavé P, Shaker R. Dysphagia: current reality and scope of the problem. Nature Reviews Gastroenterology & Hepatology. 2015;12:259–270. https://doi.org/10.1038/nrgastro.2015.49
Sasegbon A, Hamdy S. The anatomy and physiology of normal and abnormal swallowing in oropharyngeal dysphagia. Neurogastroenterology & Motility. 2017;29(11). https://doi.org/10.1111/nmo.13100
American Speech-Language-Hearing Association. Adult Dysphagia – Practice Portal. https://www.asha.org/practice-portal/clinical-topics/adult-dysphagia/
National Institute on Deafness and Other Communication Disorders. Dysphagia. https://www.nidcd.nih.gov/health/dysphagia

Articol citit de 12 persoane