Cancerul de stomac

Cancerul de stomac, numit și cancer gastric, este o afecțiune malignă în care anumite celule ale stomacului încep să se multiplice necontrolat, formând o tumoră care poate invada țesuturile din apropiere și, în stadii avansate, se poate răspândi în alte organe.

Majoritatea cancerelor gastrice sunt adenocarcinoame, tumori care se dezvoltă din celulele glandulare ale mucoasei stomacului. Există însă și alte tipuri de tumori gastrice, cu mecanisme biologice și tratamente diferite.

Depistarea precoce este importantă deoarece cancerul de stomac poate evolua mult timp fără simptome caracteristice.

Tipurile de cancer de stomac

Adenocarcinomul gastric reprezintă aproximativ 90–95% dintre cancerele maligne ale stomacului. Acesta poate avea caracteristici histologice și moleculare diferite, care influențează alegerea tratamentului.

Limfomul gastric este o tumoră malignă a țesutului limfatic. Unele limfoame gastrice de tip MALT sunt asociate cu infecția cu Helicobacter pylori și pot răspunde la tratamentul de eradicare a bacteriei.

Tumorile stromale gastrointestinale (GIST) se dezvoltă din celule ale peretelui digestiv și sunt diferite de adenocarcinomul gastric. Tratamentul lor poate include intervenția chirurgicală și terapii moleculare țintite.

Tumorile neuroendocrine gastrice provin din celule cu funcții neuroendocrine și pot avea comportamente biologice foarte diferite, de la forme cu evoluție lentă până la tumori agresive.

Cauzele și factorii de risc

Cancerul gastric apare prin acumularea unor modificări genetice și celulare, influențate de factori infecțioși, de mediu și individuali.

Infecția cronică cu Helicobacter pylori este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru adenocarcinomul gastric non-cardial. La unele persoane, infecția poate produce gastrită cronică, urmată de gastrită atrofică, metaplazie intestinală și, în anumite situații, modificări precanceroase.

Alți factori de risc includ fumatul, consumul frecvent de alimente foarte sărate sau conservate prin sărare, antecedentele familiale și anumite sindroame genetice ereditare.

Gastrita autoimună, asociată uneori cu anemie pernicioasă, poate crește riscul anumitor tumori gastrice.

Prezența unui factor de risc nu înseamnă că persoana va dezvolta cancer gastric.

Simptomele cancerului de stomac

În stadiile incipiente, cancerul de stomac poate să nu producă simptome.

Pe măsură ce boala evoluează, pot apărea durere sau disconfort epigastric, sațietate precoce, greață, reducerea apetitului, scădere involuntară în greutate și oboseală.

Uneori apar anemia feriprivă, vărsăturile persistente sau dificultățile la înghițire, în funcție de localizarea tumorii.

Sângerarea digestivă poate determina vărsături cu sânge sau scaune negre, lucioase, numite melenă. Aceste manifestări necesită evaluare medicală urgentă.

Simptomele enumerate pot apărea și în ulcerul gastric, gastrită sau alte boli digestive. Ele nu confirmă singure existența cancerului.

Diagnosticul cancerului gastric

Endoscopia digestivă superioară cu biopsie este investigația esențială pentru diagnostic. Medicul examinează mucoasa stomacului și recoltează fragmente din zonele suspecte.

Examenul histopatologic stabilește natura tumorii. În cazul adenocarcinomului, pot fi efectuate teste moleculare și imunohistochimice, precum HER2, expresia PD-L1, statusul MSI/MMR și, în anumite situații, CLDN18.2.

Pentru stabilirea extinderii bolii se utilizează investigații precum tomografia computerizată, ecografia endoscopică și, la pacienți selectați, laparoscopia de stadializare.

Stadiile cancerului de stomac

Stadializarea urmărește profunzimea invaziei tumorale, afectarea ganglionilor limfatici și prezența metastazelor.

În stadiul I, boala este relativ limitată. În stadiile II și III, tumora poate invada mai profund peretele gastric sau ganglionii regionali. Stadiul IV indică răspândirea la distanță, de exemplu în ficat sau peritoneu.

Stadiul influențează prognosticul și alegerea tratamentului.

Tratamentul cancerului de stomac

Tratamentul este stabilit de o echipă multidisciplinară, în funcție de tipul tumorii, stadiu și starea generală a pacientului.

Pentru unele tumori foarte precoce este posibilă rezecția endoscopică.

În boala localizată, tratamentul poate include gastrectomia parțială sau totală, asociată, după caz, cu chimioterapie administrată înainte sau după intervenție.

În formele avansate, pot fi utilizate chimioterapia, imunoterapia și tratamentele țintite, în funcție de caracteristicile moleculare ale tumorii.

Radioterapia are indicații selectate. Îngrijirea nutrițională, controlul simptomelor și tratamentul paliativ reprezintă componente importante ale îngrijirii oncologice.

Prevenție și depistare precoce

Identificarea și eradicarea infecției cu Helicobacter pylori pot reduce riscul de cancer gastric, deși nu elimină complet riscul la persoanele care au deja modificări precanceroase.

Renunțarea la fumat, limitarea alimentelor foarte sărate și adoptarea unei alimentații echilibrate contribuie la reducerea unor factori de risc modificabili.

Persoanele cu antecedente familiale importante, sindroame genetice sau leziuni gastrice precanceroase pot necesita supraveghere endoscopică individualizată.

Fitoterapia și cercetările moderne

Anumite substanțe vegetale, inclusiv polifenolii și sulforafanul din broccoli, au fost investigate pentru efectele lor asupra inflamației și mecanismelor celulare implicate în carcinogeneză.

Totuși, rezultatele experimentale nu demonstrează că plantele medicinale sau suplimentele alimentare pot preveni ori trata cancerul gastric la om.

Fitoterapia nu înlocuiește chirurgia, chimioterapia, imunoterapia sau celelalte tratamente oncologice indicate. Suplimentele trebuie discutate cu echipa medicală, deoarece pot exista interacțiuni medicamentoase.

Notă medicală

Acest articol are scop educativ și nu înlocuiește consultația medicală. Diagnosticul cancerului gastric se stabilește prin investigații de specialitate și biopsie. Scăderea inexplicabilă în greutate, anemia, vărsăturile persistente și simptomele digestive progresive necesită evaluare medicală. Vărsăturile cu sânge și melena necesită asistență medicală urgentă.

Despre autor

Acest articol a fost realizat de echipa editorială MEDICINAS, în cadrul proiectului de educație pentru sănătate și promovare a cercetării științifice în domeniul plantelor medicinale și al medicinei naturale.

De-a lungul activității sale, echipa MEDICINAS a beneficiat de colaborarea, timp de peste cinci ani, cu regretatul Acad. Dr. Farm. Ovidiu Bojor, care a contribuit la activitatea de cercetare și la dezvoltarea direcțiilor științifice ale proiectului. Moștenirea sa profesională continuă să reprezinte un reper pentru abordarea documentată și responsabilă a fitoterapiei.

Articolele publicate în prezent sunt redactate și documentate de echipa editorială MEDICINAS, pe baza literaturii științifice și a informațiilor medicale actuale.