Timp de mii de ani, postul a fost privit ca o practică spirituală. Astăzi, biologia modernă demonstrează că, atunci când organismul rămâne fără hrană, nu intră imediat într-o stare de degradare, ci activează unele dintre cele mai sofisticate mecanisme de supraviețuire și regenerare cunoscute.

În 2016, cercetările asupra autofagiei au fost recunoscute la cel mai înalt nivel prin acordarea Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină profesorului japonez Yoshinori Ohsumi, care a explicat mecanismele moleculare prin care celulele își reciclează propriile componente deteriorate.

Dar ce se întâmplă atunci când postul continuă 20 sau chiar 30 de zile?

Ziua 1 – Organismul schimbă sursa de energie

În primele 24 de ore sunt consumate rezervele de glicogen din ficat.

Nivelul insulinei scade.

Organismul începe să ardă grăsime.

Inflamația începe să se reducă.

Crește secreția hormonului de creștere, care ajută la conservarea țesuturilor.

Zilele 2–4 – Intrarea în cetoză

După aproximativ 48 de ore, corpul produce cantități importante de corpi cetonici.

Aceștia devin principalul combustibil pentru creier.

Mulți oameni descriu:

  • claritate mentală;

  • concentrare crescută;

  • reducerea senzației de foame;

  • energie mai stabilă.

Autofagia – reciclarea inteligentă a organismului

Cel mai spectaculos proces activat în timpul postului este autofagia.

Autofagia înseamnă literalmente „auto-consum”, însă termenul poate induce în eroare. În realitate, celula nu se distruge pe sine, ci își identifică structurile deteriorate și le reciclează.

Sunt eliminate:

  • proteine defecte;

  • agregate toxice;

  • mitocondrii îmbătrânite;

  • componente celulare nefuncționale.

Materialele rezultate sunt reutilizate pentru construirea unor structuri noi.

Este unul dintre cele mai eficiente mecanisme naturale de întreținere celulară cunoscute.

Mitofagia – schimbarea centralelor energetice

Mitocondriile sunt uzinele energetice ale fiecărei celule.

În timpul postului, organismul elimină preferential mitocondriile deteriorate și stimulează formarea unor mitocondrii mai eficiente.

Rezultatul poate fi:

  • producție energetică mai eficientă;

  • reducerea stresului oxidativ;

  • protecție celulară îmbunătățită.

Inflamația începe să scadă

Inflamația cronică este implicată în numeroase afecțiuni moderne.

În timpul postului se observă modificări metabolice și imunologice asociate cu reducerea unor markeri inflamatori și cu o sensibilitate mai bună la insulină, deși efectele pot varia între persoane.

Sistemul imunitar intră într-o etapă de remodelare

În timpul unui post prelungit, organismul economisește resurse și își adaptează activitatea imună.

După reluarea alimentației, unele studii sugerează că anumite populații de celule imune se pot reface, însă aceste procese sunt încă investigate și nu înseamnă că postul tratează boli sau înlocuiește terapiile medicale.

Ce se întâmplă cu bacteriile și paraziții?

Una dintre cele mai răspândite afirmații este că postul elimină toți paraziții.

Datele științifice disponibile nu susțin această concluzie.

În schimb, ceea ce știm este că:

  • microbiomul intestinal se modifică profund în timpul postului;

  • lipsa nutrienților schimbă mediul intestinal;

  • autofagia participă la apărarea împotriva unor bacterii și virusuri intracelulare;

  • răspunsul imun este remodelat.

Aceste modificări pot influența relația dintre organism și anumiți agenți patogeni, însă infecțiile parazitare confirmate necesită evaluare și tratament medical specific.

Creierul funcționează diferit

După câteva zile de post, creierul utilizează în principal corpi cetonici.

Aceștia furnizează o sursă eficientă de energie și sunt asociați în studii cu modificări ale proceselor implicate în plasticitatea neuronală și adaptarea creierului.

După 20–30 de zile

Un post atât de lung produce schimbări metabolice majore.

În același timp, crește și riscul unor complicații importante:

  • dezechilibre electrolitice;

  • deficit de vitamine și minerale;

  • hipotensiune;

  • pierdere excesivă în greutate;

  • sindrom de realimentare dacă alimentația este reluată brusc.

Din acest motiv, un post de 20–30 de zile nu ar trebui efectuat fără supraveghere medicală.

Concluzie

Fastingul nu este doar o perioadă în care organismul „nu mănâncă”.

Este un program biologic complex în care corpul își schimbă combustibilul, își reciclează componentele deteriorate prin autofagie, își adaptează răspunsul imun și își reorganizează metabolismul.

Autofagia reprezintă unul dintre cele mai fascinante mecanisme de regenerare descoperite până în prezent și explică de ce postul terapeutic continuă să fie un subiect de interes major în cercetarea medicală modernă. Totuși, postul prelungit nu trebuie privit ca un tratament universal și nici ca o metodă dovedită de eliminare a tuturor paraziților sau de vindecare a bolilor. El trebuie abordat responsabil și, în cazul perioadelor foarte lungi, sub supraveghere medicală.

Articol citit de 8 persoane