Lobul parietal este o regiune a creierului implicată în perceperea senzațiilor corporale, orientarea în spațiu și integrarea informațiilor senzoriale.

Datorită activității sale, putem identifica locul în care suntem atinși, putem aprecia poziția membrelor și ne putem orienta în mediul înconjurător.

Unde se află lobul parietal?

Lobul parietal se află în partea superioară și posterioară a fiecărei emisfere cerebrale, în spatele lobului frontal și deasupra lobului temporal.

Este delimitat anterior de șanțul central, care îl separă de lobul frontal.

În fiecare emisferă există câte un lob parietal, iar cele două regiuni colaborează cu alte structuri cerebrale pentru interpretarea informațiilor senzoriale.

Ce funcții îndeplinește lobul parietal?

Perceperea senzațiilor corporale

În partea anterioară a lobului parietal se află cortexul somatosenzorial primar.

Acesta primește și procesează informații referitoare la atingere, presiune, vibrații și poziția diferitelor părți ale corpului.

De exemplu, atunci când atingem un obiect, activitatea acestui cortex contribuie la identificarea locului unde apare contactul.

Orientarea în spațiu

Lobul parietal participă la aprecierea distanțelor, localizarea obiectelor și orientarea corpului în raport cu mediul.

Aceste funcții sunt importante atunci când mergem printre obstacole, întindem mâna după un obiect sau ne deplasăm într-un loc necunoscut.

Integrarea informațiilor senzoriale

Creierul primește permanent informații de la ochi, piele, mușchi și articulații.

Regiunile parietale contribuie la integrarea acestor semnale pentru a construi o reprezentare coerentă a corpului și a spațiului din jur.

Atenția și coordonarea mișcărilor

Lobul parietal participă la orientarea atenției și la coordonarea dintre percepție și acțiune.

De exemplu, atunci când ridicăm un pahar, creierul combină informațiile vizuale cu poziția mâinii pentru a ghida mișcarea.

Ce se întâmplă când lobul parietal este afectat?

Leziunile lobului parietal pot apărea în urma accidentelor vasculare cerebrale, traumatismelor, tumorilor sau altor afecțiuni neurologice.

Manifestările depind de localizarea și întinderea leziunii.

Pot apărea:

  • dificultăți de recunoaștere a obiectelor prin atingere;

  • tulburări ale percepției poziției corpului;

  • dificultăți de orientare spațială;

  • probleme de coordonare a mișcărilor ghidate vizual;

  • dificultăți de calcul, scriere sau recunoaștere a degetelor, în anumite leziuni ale emisferei dominante.

Unele leziuni, mai ales ale emisferei drepte, pot provoca neglijare spațială unilaterală. Persoana poate să nu acorde atenție stimulilor aflați într-o parte a spațiului, deși ochii pot funcționa normal.

Aceste manifestări necesită evaluare neurologică.

Apariția bruscă a tulburărilor de sensibilitate, a slăbiciunii pe o parte a corpului sau a dificultăților de vorbire poate indica un accident vascular cerebral. În această situație, apelați imediat 112.

Legătura cu celelalte regiuni cerebrale

Lobul parietal funcționează împreună cu lobul frontal, lobul temporal și lobul occipital.

Prin aceste conexiuni, informațiile senzoriale sunt integrate cu memoria, atenția și controlul mișcărilor.

Pentru o prezentare generală a organizării cerebrale, consultați articolul MEDICINAS despre creierul uman.

Despre autor

Articol realizat de Echipa editorială MEDICINAS, în cadrul activității de educație medicală și documentare științifică. Experiența echipei include peste cinci ani de colaborare în cercetare și dezvoltare cu Acad. Dr. Farm. Ovidiu Bojor.

Notă medicală

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul neurologic, diagnosticul sau tratamentul recomandat de un specialist.

Bibliografie științifică selectivă

  1. Kandel ER, Koester JD, Mack SH, Siegelbaum SA. Principles of Neural Science. 6th edition. McGraw Hill; 2021.

  2. Purves D, Augustine GJ, Fitzpatrick D, et al. Neuroscience. 2nd edition. Sinauer Associates; 2001.

  3. Andersen RA, Cui H. Intention, action planning, and decision making in parietal-frontal circuits. Neuron. 2009;63(5):568–583. https://doi.org/10.1016/j.neuron.2009.08.028

  4. Vallar G. Spatial hemineglect in humans. Trends in Cognitive Sciences. 1998;2(3):87–97.

Articol citit de 0 persoane