Memoria este capacitatea creierului de a înregistra, păstra și recupera informații. Datorită memoriei recunoaștem persoane, învățăm lucruri noi, ne amintim experiențe și folosim cunoștințele acumulate.
Uitarea face parte din funcționarea normală a creierului. Nu orice informație este păstrată permanent, iar dificultățile ocazionale de memorare nu indică neapărat o boală.
Cum funcționează memoria?
Formarea unei amintiri presupune trei etape principale:
1. Codificarea. Creierul prelucrează informația primită prin simțuri și atenție. Dacă suntem distrași, informația poate să nu fie memorată corespunzător.
2. Stocarea. Informația este păstrată prin modificări ale activității și conexiunilor dintre neuroni. Unele amintiri se consolidează treptat, inclusiv în timpul somnului.
3. Recuperarea. Creierul reactivează informația atunci când avem nevoie de ea.
De exemplu, când învățăm numele unei persoane, trebuie mai întâi să fim atenți, apoi să reținem informația și, ulterior, să o putem recupera.
Ce tipuri de memorie există?
Memoria nu reprezintă un singur sistem. Există mai multe forme, fiecare cu funcții specifice.
Memoria de lucru păstrează temporar informațiile necesare unei activități, precum un număr de telefon înainte de a-l nota.
Memoria episodică ne permite să ne amintim experiențe personale, cum ar fi o vacanță.
Memoria semantică cuprinde cunoștințele generale, cuvintele și semnificațiile lor.
Memoria procedurală este implicată în deprinderi precum mersul pe bicicletă sau cântatul la pian.
Aceste sisteme colaborează permanent în activitățile zilnice.
Ce rol are hipocampul?
Hipocampul este o structură cerebrală importantă pentru formarea unor amintiri noi, în special a celor episodice.
El contribuie la organizarea informațiilor și la consolidarea lor în rețele cerebrale mai extinse.
Memoria implică însă și cortexul cerebral, amigdala, cortexul prefrontal și alte regiuni.
În funcționarea acestor circuite participă neurotransmițători precum Acetilcolina, Glutamatul, Dopamina și GABA.
De ce uităm anumite lucruri?
Uitarea are mai multe explicații și nu este întotdeauna un semn de deteriorare cerebrală.
Lipsa atenției. Dacă nu suntem concentrați, informația poate să nu fie codificată suficient.
Interferența. Informațiile asemănătoare se pot încurca între ele. De exemplu, putem confunda două parole recente.
Trecerea timpului. Unele amintiri devin mai greu de recuperat atunci când nu sunt reactivate.
Stresul și oboseala. Pot afecta atenția și capacitatea de a recupera informațiile.
Somnul insuficient. Poate reduce performanța cognitivă și poate perturba consolidarea memoriei.
Uneori avem senzația că știm un cuvânt, dar nu îl putem spune imediat. Acest fenomen, cunoscut drept „pe vârful limbii”, este frecvent și poate apărea la persoane sănătoase.
Memoria se schimbă odată cu vârsta?
Odată cu înaintarea în vârstă, recuperarea unor informații poate deveni mai lentă.
De exemplu, o persoană poate avea nevoie de mai mult timp pentru a-și aminti un nume, fără ca acest lucru să indice automat demență.
Experiența, vocabularul și cunoștințele acumulate pot rămâne bine conservate.
Este importantă diferența dintre uitarea ocazională și modificările care afectează autonomia persoanei.
Când trebuie investigate tulburările de memorie?
Consultul medical este recomandat atunci când apar:
Uitarea repetată a unor evenimente recente importante.
Repetarea frecventă a acelorași întrebări.
Dificultăți în gestionarea banilor sau a activităților obișnuite.
Dezorientare în locuri familiare.
Modificări progresive ale limbajului sau comportamentului.
Problemele de memorie pot avea cauze diverse, inclusiv tulburări de somn, depresie, efecte ale unor medicamente, deficiențe nutriționale sau afecțiuni neurologice.
Confuzia apărută brusc necesită evaluare medicală urgentă, deoarece poate avea cauze acute.
Cum putem susține memoria?
Obiceiurile zilnice influențează sănătatea cerebrală.
Somnul regulat contribuie la consolidarea amintirilor.
Activitatea fizică susține sănătatea cardiovasculară și funcționarea creierului.
Învățarea activă, prin întrebări și repetarea informațiilor la intervale de timp, ajută la memorare.
Alimentația echilibrată, bogată în legume, fructe, pește și alte alimente nutritive, susține sănătatea generală.
Relațiile sociale și activitățile intelectuale oferă oportunități de stimulare cognitivă.
Aceste măsuri pot sprijini funcționarea memoriei, dar nu garantează prevenirea tuturor bolilor neurodegenerative.
Despre autor
Echipa editorială MEDICINAS realizează materiale educaționale bazate pe literatura medicală și cercetările științifice, în cadrul unei activități care include peste cinci ani de colaborare în cercetare și dezvoltare cu Acad. Dr. Farm. Ovidiu Bojor.
CEBRAOPTIM
Pentru informații despre o formulă cu ingrediente studiate în contextul funcțiilor cognitive, consultați CEBRAOPTIM – MEDICINAS.
Notă medicală
Acest articol are scop educativ și nu înlocuiește consultul medical. Tulburările de memorie persistente, progresive sau care afectează viața zilnică necesită evaluare de specialitate.
Bibliografie științifică selectivă
Squire LR, Wixted JT. The cognitive neuroscience of human memory since H.M. Annual Review of Neuroscience. 2011;34:259–288.
Baddeley A. Working memory: looking back and looking forward. Nature Reviews Neuroscience. 2003;4:829–839.
Dudai Y, Karni A, Born J. The consolidation and transformation of memory. Neuron. 2015;88(1):20–32.
Rasch B, Born J. About sleep's role in memory. Physiological Reviews. 2013;93(2):681–766.
National Institute on Aging. Assessing Cognitive Impairment in Older Patients. https://www.nia.nih.gov/health/assessing-cognitive-impairment-older-patients
Livingston G, Huntley J, Liu KY, et al. Dementia prevention, intervention, and care: 2024 report of the Lancet standing Commission. The Lancet. 2024;404:572–628.
Articol citit de 14 persoane
Acest articol nu are comentarii!