Infecțiile respiratorii inferioare afectează traheea, bronhiile, bronhiolele și țesutul pulmonar. Acestea pot provoca simptome precum tuse, expectorație, febră, oboseală, durere toracică și dificultăți respiratorii, iar severitatea lor variază de la forme ușoare până la infecții pulmonare care necesită spitalizare.
Cele mai cunoscute infecții respiratorii inferioare sunt bronșita acută, bronșiolita și pneumonia. Cauzele sunt în principal virale sau bacteriene, dar există și infecții pulmonare provocate de fungi sau alți agenți patogeni.
Tratamentul depinde de diagnosticul medical, de microorganismul implicat și de starea pacientului. Plantele medicinale și remediile naturiste pot contribui la ameliorarea unor simptome, însă nu înlocuiesc tratamentul necesar în pneumonia bacteriană sau în alte infecții severe.
Ce sunt infecțiile respiratorii inferioare?
Infecțiile respiratorii inferioare sunt afecțiuni infecțioase care implică structurile aparatului respirator situate sub nivelul laringelui.
Aceste structuri includ traheea, bronhiile, bronhiolele și plămânii. La nivelul alveolelor pulmonare are loc schimbul de oxigen și dioxid de carbon dintre aer și sânge.
Atunci când microorganismele infectează aceste structuri, organismul declanșează un răspuns inflamator. Acesta poate determina creșterea producției de mucus, îngustarea căilor respiratorii și, în cazurile severe, afectarea oxigenării.
Infecțiile respiratorii inferioare se deosebesc de infecțiile respiratorii superioare, care afectează în principal nasul, sinusurile, faringele și amigdalele. Uneori, aceeași infecție virală poate implica succesiv sau simultan ambele regiuni.
Pentru afecțiunile căilor respiratorii superioare, consultați articolul Infecțiile respiratorii superioare: cauze, simptome, tratament și plante medicinale.
Principalele infecții respiratorii inferioare
Bronșita
Bronșita reprezintă inflamația bronhiilor. Bronșita acută este cel mai frecvent provocată de virusuri și se manifestă în principal prin tuse. Bronșita cronică este o afecțiune distinctă, de obicei asociată expunerii îndelungate la substanțe iritante, și nu reprezintă prin definiție o infecție.
Formele de bronșită, cauzele și opțiunile de tratament vor fi explicate în articolul-pilon dedicat.
Bronșiolita
Bronșiolita este o infecție a bronhiolelor, întâlnită mai ales la sugari și copiii mici. Este frecvent provocată de virusul respirator sincițial (VRS) și poate determina dificultăți respiratorii.
Pneumonia
Pneumonia este o infecție a țesutului pulmonar care poate afecta oxigenarea organismului. Poate fi provocată de bacterii, virusuri sau fungi.
Formele importante, inclusiv pneumonia bacteriană, pneumonia virală, pneumonia atipică, pneumonia de aspirație și pneumonia fungică, vor fi prezentate într-un articol-pilon secundar, cu articole-satelit dedicate.
Traheita infecțioasă
Traheita infecțioasă reprezintă inflamația de cauză infecțioasă a traheei. Unele forme bacteriene pot provoca obstrucție respiratorie severă, în special la copii.
Cauzele infecțiilor respiratorii inferioare
Infecțiile virale
Virusurile sunt responsabile pentru numeroase infecții respiratorii inferioare, în special pentru bronșita acută și bronșiolită.
Printre agenții implicați se numără virusurile gripale, virusul respirator sincițial (VRS), SARS-CoV-2, rinovirusurile, adenovirusurile, virusurile paragripale și metapneumovirusul uman.
Aceste microorganisme pătrund în celulele epiteliului respirator și determină inflamație, producerea de secreții și alterarea temporară a mecanismelor naturale de apărare.
Unele infecții virale pot favoriza apariția unei infecții bacteriene secundare.
Infecțiile bacteriene
Bacteriile pot provoca pneumonie și alte infecții respiratorii.
Printre microorganismele implicate se numără Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae, Mycoplasma pneumoniae și Legionella pneumophila.
Infecțiile bacteriene pot necesita antibiotice, însă diagnosticul și alegerea tratamentului trebuie realizate de medic.
Aspectul galben sau verzui al sputei nu demonstrează, singur, prezența unei infecții bacteriene.
Infecțiile fungice
Infecțiile pulmonare fungice pot apărea în anumite condiții de expunere sau la persoane cu vulnerabilitate imunologică.
Acestea necesită investigații și tratament specializat.
Cum se transmit infecțiile respiratorii?
Numeroase virusuri și bacterii respiratorii se transmit prin particule eliminate de persoanele infectate în timpul respirației, vorbirii, tusei sau strănutului.
Transmiterea este favorizată de contactul apropiat și de spațiile închise insuficient ventilate.
Unele microorganisme se pot transmite și prin contactul mâinilor contaminate cu mucoasele nasului, gurii sau ochilor.
Nu toate infecțiile pulmonare se transmit direct între persoane. Pneumonia de aspirație și anumite infecții fungice pot avea mecanisme diferite de apariție.
Factorii de risc
Riscul de infecție respiratorie inferioară severă este influențat de vârstă, starea sistemului imunitar și prezența unor boli asociate.
Vârsta
Sugarii și copiii mici au căi respiratorii mai înguste și mecanisme de apărare aflate încă în dezvoltare.
Persoanele în vârstă prezintă un risc crescut de complicații, mai ales atunci când există și alte afecțiuni cronice.
Fumatul
Fumatul afectează epiteliul respirator, funcția cililor și mecanismele de eliminare a secrețiilor.
Expunerea la fum favorizează inflamația bronșică și crește riscul unor boli pulmonare.
Bolile respiratorii cronice
Astmul bronșic, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) și bronșiectaziile pot influența severitatea infecțiilor.
Bronșita cronică nu este, prin definiție, o infecție, dar poate fi asociată exacerbărilor declanșate de microorganisme.
Bolile metabolice și cardiovasculare
Diabetul zaharat, insuficiența cardiacă și alte boli cronice pot crește riscul de evoluție severă.
Imunitatea compromisă
Persoanele cu imunodeficiențe sau care urmează tratamente imunosupresoare pot prezenta un risc crescut pentru anumite infecții pulmonare.
Poluarea aerului
Expunerea repetată la fum, praf și poluanți atmosferici poate afecta sănătatea căilor respiratorii și agrava simptomele în timpul infecțiilor.
Simptomele infecțiilor respiratorii inferioare
Manifestările depind de localizarea infecției, agentul patogen și severitatea inflamației.
Tusea
Tusea este un reflex natural de protecție, prin care organismul încearcă să elimine secrețiile și particulele iritante.
Poate fi uscată sau productivă și poate persista o perioadă după vindecarea infecției.
Expectorația
Expectorația reprezintă eliminarea secrețiilor din căile respiratorii.
Aspectul sputei poate oferi informații clinice, dar nu permite identificarea sigură a microorganismului implicat.
Febra
Febra este un răspuns al organismului la infecție și poate fi însoțită de frisoane, transpirații și stare generală alterată.
Absența febrei nu exclude pneumonia, în special la persoanele în vârstă.
Dispneea
Dispneea reprezintă senzația de respirație dificilă.
Poate apărea prin îngustarea căilor respiratorii, acumularea secrețiilor sau afectarea țesutului pulmonar.
Dispneea severă necesită evaluare medicală urgentă.
Durerea toracică
Durerea toracică poate fi asociată efortului muscular produs de tuse sau inflamației pleurale.
Durerea intensă ori asociată cu lipsa de aer necesită evaluare urgentă.
Oboseala
Oboseala, slăbiciunea și reducerea capacității de efort sunt manifestări frecvente ale infecțiilor respiratorii.
Acestea pot persista temporar în perioada de recuperare.
Diagnosticul infecțiilor respiratorii inferioare
Diagnosticul presupune evaluarea simptomelor, examenul clinic și, atunci când este necesar, investigații suplimentare.
Examenul clinic
Medicul evaluează frecvența respiratorie, pulsul, temperatura, tensiunea arterială și zgomotele pulmonare.
Auscultația poate evidenția modificări respiratorii, dar nu stabilește singură cauza infecției.
Pulsoximetria
Pulsoximetria estimează saturația periferică a oxigenului și poate contribui la identificarea pacienților cu oxigenare insuficientă.
Rezultatele trebuie interpretate în context clinic, deoarece dispozitivele au limitări.
Radiografia toracică
Radiografia toracică poate fi recomandată atunci când există suspiciune de pneumonie sau complicații.
Nu este necesară de rutină în bronșita acută necomplicată.
Analizele de sânge
Hemoleucograma, proteina C reactivă (CRP) și alte investigații pot contribui la evaluarea inflamației.
Aceste analize nu diferențiază perfect infecțiile virale de cele bacteriene atunci când sunt interpretate izolat.
Testele microbiologice
În anumite situații pot fi recomandate teste pentru gripă, SARS-CoV-2, VRS sau alți agenți patogeni.
În formele severe se pot utiliza culturi, teste moleculare și alte investigații specializate.
Tratamentul infecțiilor respiratorii inferioare
Tratamentul depinde de cauza probabilă a infecției, severitatea simptomelor și caracteristicile pacientului.
Tratamentul infecțiilor virale
Numeroase infecții virale necesită în principal îngrijire simptomatică.
Odihna, hidratarea adecvată și controlul febrei pot contribui la confortul pacientului.
În anumite situații, precum gripa sau COVID-19 la persoanele eligibile, medicul poate recomanda tratament antiviral specific.
Tratamentul infecțiilor bacteriene
Antibioticele sunt indicate atunci când există o infecție bacteriană pentru care beneficiul tratamentului este demonstrat sau când suspiciunea clinică justifică administrarea lor.
Bronșita acută necomplicată nu necesită, de regulă, antibiotice.
Pneumonia bacteriană necesită frecvent tratament antibiotic, ales în funcție de evaluarea medicală.
Utilizarea nejustificată a antibioticelor poate provoca reacții adverse și favorizează rezistența antimicrobiană.
Tratamentul simptomatic
Medicamentele pentru febră, durere și alte simptome pot fi utilizate în funcție de indicații și contraindicații.
Bronhodilatatoarele sunt utile în anumite situații asociate bronhospasmului, dar nu sunt necesare pentru toate infecțiile respiratorii.
Medicamentele antitusive și expectorante trebuie utilizate cu atenție, în special la copii.
Tratamentul spitalicesc
Infecțiile severe pot necesita spitalizare, oxigenoterapie, administrarea intravenoasă a unor medicamente și monitorizare specializată.
În cazurile critice poate fi necesar suport respirator avansat.
Plante medicinale utilizate tradițional în afecțiunile respiratorii
Fitoterapia respiratorie utilizează numeroase plante medicinale pentru ameliorarea unor simptome, precum tusea, iritația gâtului și disconfortul respirator.
Printre plantele utilizate tradițional se numără cimbru, pătlagină, ciuboțica-cucului, eucalipt, soc, tei și echinacea.
Aceste plante au compoziții, utilizări tradiționale și contraindicații diferite. Informațiile despre proprietățile și siguranța fiecăreia sunt prezentate separat în articolele dedicate din secțiunea Plante și ingrediente.
Preparatele din plante pot avea un rol complementar în ameliorarea unor simptome, dar nu înlocuiesc tratamentul medical al pneumoniei sau al altor infecții respiratorii severe.
Remedii naturiste pentru ameliorarea simptomelor respiratorii
Remediile naturiste pot contribui la confortul pacientului în formele ușoare de boală sau în perioada de recuperare, dar nu trebuie să înlocuiască tratamentul recomandat de medic.
Miere
Miere poate ameliora tusea acută în anumite situații, inclusiv la copiii cu vârsta peste un an.
Poate fi consumată ca atare sau adăugată într-o băutură călduță, în cantități moderate.
Mierea nu trebuie administrată copiilor sub 12 luni, din cauza riscului de botulism infantil.
Băuturile călduțe
Apa, infuziile și supele călduțe pot contribui la hidratare și la ameliorarea temporară a disconfortului faringian.
Băuturile nu trebuie să fie fierbinți, pentru a evita arsurile.
Hidratarea
Aportul adecvat de lichide este important mai ales atunci când infecția este însoțită de febră.
Necesarul de lichide diferă în funcție de vârstă și de eventualele boli asociate.
Umidificarea aerului
Menținerea unui nivel confortabil al umidității poate reduce senzația de uscăciune a căilor respiratorii.
Umidificatoarele trebuie curățate regulat, pentru a preveni contaminarea.
Inhalarea aburilor fierbinți nu este recomandată, mai ales la copii, din cauza riscului de arsuri.
Odihna
Odihna poate contribui la recuperarea organismului în timpul unei infecții respiratorii.
Reluarea activităților trebuie adaptată evoluției simptomelor și toleranței individuale.
Ce remedii trebuie evitate?
Nu toate practicile prezentate drept tratamente naturiste sunt sigure sau eficiente.
Trebuie evitate:
Înlocuirea antibioticelor prescrise pentru pneumonie cu ceaiuri sau suplimente.
Administrarea orală a uleiurilor esențiale concentrate ca remedii casnice.
Inhalațiile cu apă clocotită.
Administrarea de miere copiilor sub un an.
Utilizarea preparatelor vegetale la copii fără verificarea restricțiilor de vârstă.
Amânarea consultului medical în cazul dificultăților respiratorii.
Produsele naturale pot avea contraindicații și interacțiuni medicamentoase.
Complicațiile infecțiilor respiratorii inferioare
Majoritatea infecțiilor respiratorii ușoare se vindecă fără complicații importante, însă unele pot evolua sever.
Insuficiența respiratorie
Insuficiența respiratorie apare atunci când plămânii nu mai pot asigura în mod corespunzător oxigenarea organismului și/sau eliminarea dioxidului de carbon.
Revărsatul pleural
Revărsatul pleural reprezintă acumularea de lichid în spațiul pleural. Unele pneumonii pot determina revărsat pleural parapneumonic sau empiem.
Sepsisul
Sepsisul este o disfuncție de organ care pune viața în pericol, provocată de un răspuns dereglat al organismului la infecție.
Agravarea bolilor cronice
Infecțiile respiratorii pot declanșa exacerbări ale astmului și BPOC sau pot agrava unele afecțiuni cardiovasculare.
Când trebuie suspectată o altă afecțiune pulmonară?
Nu orice tuse persistentă este provocată de o infecție.
Astmul bronșic, BPOC, bronșiectaziile, tuberculoza pulmonară și alte boli respiratorii pot provoca simptome asemănătoare.
Cancerul pulmonar poate determina tuse persistentă sau modificarea unei tuse cronice, expectorație cu sânge, durere toracică, scădere inexplicabilă în greutate și infecții pulmonare recurente.
Aceste manifestări nu înseamnă automat cancer, dar necesită evaluare medicală.
Cancerul pulmonar este o afecțiune oncologică, nu o infecție respiratorie. Tipurile sale, diagnosticul și tratamentul vor fi prezentate separat într-un articol-pilon dedicat.
Prevenirea infecțiilor respiratorii inferioare
Vaccinarea
Vaccinarea împotriva gripei, COVID-19 și infecțiilor pneumococice poate reduce riscul anumitor infecții și complicații, conform recomandărilor aplicabile.
Pentru prevenirea bolii provocate de VRS există, în anumite categorii, vaccinuri sau produse de imunizare pasivă.
Igiena mâinilor
Spălarea regulată a mâinilor și evitarea atingerii feței cu mâinile murdare pot contribui la reducerea transmiterii unor agenți patogeni.
Ventilarea încăperilor
Aerisirea spațiilor închise contribuie la reducerea acumulării particulelor respiratorii în aer.
Evitarea fumatului
Renunțarea la fumat și evitarea expunerii la fum contribuie la protejarea sănătății respiratorii.
Controlul bolilor cronice
Gestionarea corespunzătoare a diabetului, astmului, BPOC și a altor boli cronice poate reduce riscul unor evoluții severe.
Când trebuie solicitat ajutor medical?
Consultul medical este recomandat atunci când tusea se agravează, febra persistă, simptomele reapar după o ameliorare inițială sau există suspiciunea de pneumonie.
Solicitați asistență medicală de urgență în cazul apariției unor manifestări precum:
Dificultate respiratorie severă.
Buze sau tegumente albăstrui.
Confuzie nou apărută ori alterarea stării de conștiență.
Durere toracică intensă.
Semne de deshidratare severă.
Respirație cu efort important la sugar sau copil.
Episoade de oprire a respirației.
Tusea cu sânge necesită evaluare medicală promptă, iar sângerarea abundentă reprezintă o urgență.
Recuperarea după o infecție respiratorie inferioară
Durata recuperării diferă în funcție de afecțiune, vârstă și starea generală.
După bronșita acută, tusea poate persista câteva săptămâni, chiar dacă infecția inițială s-a remis.
După pneumonie, oboseala și toleranța redusă la efort pot continua o perioadă mai lungă, mai ales la persoanele în vârstă sau la pacienții cu boli cronice.
Reluarea activității fizice trebuie să fie graduală și adaptată recomandărilor medicale.
Persistența dificultăților respiratorii, reapariția febrei sau agravarea simptomelor necesită reevaluare.
Lectură recomandată
Pentru aprofundarea informațiilor despre sănătatea aparatului respirator și fitoterapie, poate fi consultat volumul „Afecțiunile aparatului respirator”, coordonat de Acad. Dr. Farm. Ovidiu Bojor.
Cartea „Afecțiunile aparatului respirator” – MEDICINAS
Produse MEDICINAS
Notă medicală
Informațiile prezentate au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical, diagnosticul sau tratamentul prescris de un profesionist din domeniul sănătății.
Infecțiile respiratorii inferioare pot avea cauze și grade de severitate diferite. Pneumonia și alte forme severe necesită evaluare medicală promptă.
Plantele medicinale, suplimentele alimentare și remediile naturiste nu trebuie utilizate pentru a amâna sau înlocui tratamentul necesar unei infecții pulmonare.
Despre autor
Articolul este redactat de Echipa editorială MEDICINAS, pe baza ghidurilor medicale, literaturii științifice și surselor de fitoterapie.
Timp de peste cinci ani, activitatea de cercetare și dezvoltare MEDICINAS s-a desfășurat în colaborare cu regretatul Acad. Dr. Farm. Ovidiu Bojor, personalitate de referință a fitoterapiei românești.
Contribuția sa la cunoașterea și valorificarea plantelor medicinale rămâne parte a patrimoniului științific și editorial MEDICINAS.
Articolele publicate în prezent sunt realizate de echipa editorială MEDICINAS, cu obiectivul de a oferi informații medicale accesibile, documentate și responsabile.
Bibliografie științifică selectivă
World Health Organization (WHO). Pneumonia in children. Material informativ privind cauzele, simptomele, prevenția și tratamentul pneumoniei.
Centers for Disease Control and Prevention (CDC). Chest Cold (Acute Bronchitis) Basics. Recomandări privind bronșita acută și utilizarea antibioticelor.
National Institute for Health and Care Excellence (NICE). Cough (acute): antimicrobial prescribing. Guideline NG120.
National Institute for Health and Care Excellence (NICE). Pneumonia: diagnosis and management. Recomandări clinice privind diagnosticul și tratamentul pneumoniei.
National Institute for Health and Care Excellence (NICE). Bronchiolitis in children: diagnosis and management. Guideline NG9.
Metlay JP, Waterer GW, Long AC, et al. Diagnosis and Treatment of Adults with Community-acquired Pneumonia. American Journal of Respiratory and Critical Care Medicine. 2019;200(7)–e67. doi:10.1164/rccm.201908-1581ST.
European Medicines Agency (EMA), Committee on Herbal Medicinal Products. Monografii europene pentru Thymus vulgaris L., Plantago lanceolata L., Primula veris L., Eucalyptus globulus Labill. și Tilia spp., în funcție de preparatul vegetal.
Oduwole O, Udoh EE, Oyo-Ita A, Meremikwu MM. Honey for acute cough in children. Cochrane Database of Systematic Reviews. 2018;4. doi:10.1002/14651858.CD007094.pub5.
Bojor O. Afecțiunile aparatului respirator. Volum de fitoterapie disponibil în colecția MEDICINAS.
Articol citit de 14 persoane
Acest articol nu are comentarii!