Infecțiile respiratorii de sezon sunt printre cele mai frecvente afecțiuni întâlnite în perioadele reci ale anului. Răceala comună, gripa, bronșita și alte infecții respiratorii afectează anual milioane de persoane, de la copii mici până la vârstnici.
Majoritatea au o evoluție favorabilă, însă unele pot provoca complicații, în special la persoanele cu boli cronice, imunitate compromisă sau vârste extreme.
Înțelegerea cauzelor, recunoașterea simptomelor și aplicarea măsurilor corecte de îngrijire sunt esențiale. Alături de medicina modernă, fitoterapia și remediile tradiționale pot avea un rol în confortul persoanei bolnave, cu respectarea limitelor dovezilor științifice.
Ce sunt infecțiile respiratorii de sezon?
Infecțiile respiratorii sunt boli provocate de virusuri sau bacterii care afectează diferite regiuni ale aparatului respirator.
În funcție de localizare, ele se împart în două categorii principale:
Infecții ale căilor respiratorii superioare: răceală comună, faringită, laringită, sinuzită și anumite forme de amigdalită.
Infecții ale căilor respiratorii inferioare: bronșită, bronșiolită și pneumonie.
Cele mai multe infecții respiratorii sezoniere sunt virale. Rinovirusurile, virusurile gripale, virusul sincițial respirator (VSR), SARS-CoV-2 și alte virusuri respiratorii sunt responsabile pentru numeroase episoade de îmbolnăvire.
De ce apar mai frecvent toamna și iarna?
Creșterea numărului de infecții respiratorii în sezonul rece este determinată de mai mulți factori.
Oamenii petrec mai mult timp în spații închise, unde contactul apropiat și ventilația insuficientă favorizează transmiterea virusurilor. Începerea școlii și a grădiniței, revenirea la activitățile de birou și utilizarea transportului public aglomerat cresc oportunitățile de expunere.
Temperatura și umiditatea aerului pot influența supraviețuirea și transmiterea anumitor virusuri, precum și mecanismele de protecție ale mucoaselor respiratorii.
Frigul nu provoacă singur răceala. Pentru apariția unei infecții este necesară expunerea la un agent infecțios.
Aceste aspecte sunt dezvoltate în articolul-satelit „De ce cresc infecțiile respiratorii toamna? Școala, grădinița, biroul și schimbările de anotimp”.
Cele mai frecvente infecții respiratorii
| Afecțiune | Manifestări caracteristice |
|---|---|
| Răceala comună | Strănut, nas înfundat, secreții nazale, durere în gât |
| Gripa sezonieră | Debut adesea brusc, febră, frisoane, dureri musculare, oboseală |
| COVID-19 | Tuse, febră, durere în gât, oboseală; manifestări variabile |
| Faringita | Durere în gât și disconfort la înghițire |
| Laringita | Răgușeală și modificarea vocii |
| Sinuzita acută | Congestie nazală, presiune facială, secreții |
| Bronșita acută | Tuse persistentă, uneori cu secreții |
| Pneumonia | Febră, tuse, respirație dificilă, alterarea stării generale |
Simptomele se pot suprapune, astfel încât diferențierea între gripă, COVID-19 și alte viroze poate necesita testare.
Simptomele și evoluția infecțiilor respiratorii
Cele mai întâlnite simptome sunt congestia nazală, secrețiile nazale, strănutul, durerea în gât, tusea, febra, durerile musculare și oboseala.
În răceala comună, simptomele se ameliorează de obicei în aproximativ una-două săptămâni. Tusea poate persista mai mult timp, inclusiv după dispariția infecției acute.
Febra nu apare în toate infecțiile respiratorii, iar prezența ei nu indică automat o infecție bacteriană.
De asemenea, mucusul galben sau verde nu reprezintă, singur, un motiv pentru administrarea antibioticelor.
Diagnostic și abordare medicală
Evaluarea medicală ține cont de simptome, durata bolii, examenul clinic și factorii individuali de risc. În anumite situații pot fi necesare teste pentru gripă sau COVID-19, analize ori investigații pulmonare.
Tratamentul diferă în funcție de cauză. Antibioticele nu acționează asupra virusurilor și sunt indicate numai atunci când există o justificare medicală.
Pentru anumite persoane cu risc crescut, tratamentele antivirale împotriva gripei sau COVID-19 pot fi utile dacă sunt începute la momentul potrivit.
În formele ușoare, îngrijirea include de regulă odihnă, hidratare și ameliorarea simptomelor.
Plante medicinale utilizate tradițional în afecțiunile respiratorii
Fitoterapia europeană cuprinde numeroase plante folosite tradițional pentru tuse, iritația gâtului și disconfortul respirator.
Cimbrul — Thymus vulgaris
Cimbrul conține compuși aromatici precum timolul și carvacrolul. Preparatele din cimbru sunt utilizate tradițional în tusea asociată răcelii, în special atunci când există secreții bronșice.
Ciuboțica-cucului — Primula veris
Rădăcina de ciuboțica-cucului conține saponine și este utilizată tradițional în preparate expectorante. Unele combinații cu cimbru au fost investigate clinic pentru tusea productivă.
Nalba mare — Althaea officinalis
Rădăcina de nalbă mare este bogată în mucilagii. Preparatele tradiționale sunt folosite pentru calmarea iritației mucoasei gâtului și a tusei seci.
Pătlagina — Plantago lanceolata
Frunzele de pătlagină sunt utilizate în infuzii și alte preparate tradiționale pentru iritația faringiană și tusea asociată răcelii.
Socul — Sambucus nigra
Florile de soc sunt utilizate tradițional în infuzii pentru simptomele timpurii ale răcelii. Fructele au o compoziție diferită și au fost investigate separat.
Echinacea — Echinacea purpurea
Echinacea este una dintre cele mai studiate plante în contextul răcelii comune. Rezultatele cercetărilor sunt variabile și depind de preparatul utilizat.
Utilizarea tradițională a unei plante nu înseamnă că toate preparatele sale au eficacitate clinică demonstrată.
Remedii tradiționale și îngrijire la domiciliu
În medicina populară, îngrijirea răcelilor s-a bazat pe infuzii de plante, miere, supe calde, hidratare și odihnă.
Mierea poate calma temporar iritația gâtului și poate reduce tusea nocturnă la unii copii. Nu se administrează copiilor sub un an.
Soluțiile saline nazale pot ajuta la eliminarea secrețiilor și la ameliorarea congestiei.
Un principiu tradițional simplu, „supa și somnul”, rămâne relevant pentru îngrijirea persoanei bolnave. Supa de pui sau supele de legume contribuie la aportul de lichide și nutrienți, iar somnul adecvat susține funcționarea normală a sistemului imunitar.
Supa lui Hipocrate, cunoscută în literatura naturistă modernă, reprezintă un alt exemplu de preparat vegetal tradițional. Denumirea nu constituie însă dovada unei origini directe în medicina Greciei antice.
Importanța acestor obiceiuri, rețetele și cercetările asociate sunt dezvoltate în articolul-satelit „Supa de pui, supa lui Hipocrate și somnul: remedii tradiționale pentru răceală și recuperare”.
Ce spun cercetările științifice?
Studiile moderne confirmă că unele remedii tradiționale pot avea un rol în ameliorarea anumitor simptome, dar dovezile diferă considerabil între plante și preparate.
Cimbrul și ciuboțica-cucului: anumite combinații standardizate au fost studiate pentru tusea productivă asociată infecțiilor respiratorii. Rezultatele nu pot fi extrapolate automat la orice extract sau amestec.
Nalba mare și pătlagina: utilizările lor în iritația gâtului și tuse sunt susținute în principal de tradiția fitoterapeutică și de evaluările monografiilor europene.
Echinacea: studiile privind prevenirea și scurtarea răcelii au rezultate neuniforme. Nu există dovezi suficiente pentru a considera toate preparatele cu echinacea echivalente.
Mierea: unele studii clinice indică ameliorarea tusei nocturne la copii mai mari de un an.
Vitamina C: administrarea regulată poate reduce modest durata răcelii, dar nu previne în mod semnificativ apariția acesteia în populația generală.
Supa de pui: cercetările experimentale au identificat efecte asupra unor mecanisme inflamatorii în laborator, însă acestea nu demonstrează un efect curativ asupra infecțiilor respiratorii.
O distincție importantă trebuie făcută între rezultatele obținute în laborator, utilizarea tradițională și beneficiile demonstrate în studii clinice la oameni.
Precauții și contraindicații
Plantele medicinale pot provoca reacții alergice și pot interacționa cu medicamentele.
Uleiurile esențiale concentrate necesită precauție, în special la copii și la persoanele cu astm sau sensibilitate respiratorie. Inhalațiile de abur fierbinte prezintă risc de arsuri și nu sunt recomandate.
Femeile însărcinate, persoanele cu boli cronice și cele care urmează tratamente medicamentoase trebuie să solicite sfatul unui profesionist din domeniul sănătății înainte de utilizarea preparatelor fitoterapeutice concentrate.
Prevenirea infecțiilor respiratorii
Prevenția include vaccinările recomandate, igiena mâinilor, ventilarea încăperilor și reducerea contactului apropiat cu persoanele bolnave.
Alimentația echilibrată, somnul suficient, activitatea fizică și hidratarea adecvată contribuie la menținerea sănătății generale.
În școli, grădinițe și birouri, îmbunătățirea calității aerului și evitarea participării la activități colective în perioada contagioasă pot reduce transmiterea infecțiilor.
Când este necesar consultul medical?
Consultația este recomandată dacă simptomele se agravează, febra persistă sau reapare, tusea durează neobișnuit de mult ori există boli cronice care cresc riscul de complicații.
Dificultatea severă de respirație, durerea toracică persistentă, confuzia și colorarea albăstruie a buzelor necesită asistență medicală de urgență.
La copii, respirația dificilă, deshidratarea și somnolența neobișnuită sunt semne care necesită evaluare promptă.
Lectură recomandată
Pentru aprofundarea informațiilor despre sănătatea aparatului respirator și fitoterapie, poate fi consultat volumul „Afecțiunile aparatului respirator”, coordonat de Acad. Dr. Farm. Ovidiu Bojor.
Cartea „Afecțiunile aparatului respirator” – MEDICINAS
Produse MEDICINAS
Notă medicală
Acest articol are caracter informativ și educațional. Informațiile prezentate nu înlocuiesc consultul medical, diagnosticul sau tratamentul recomandat de medic. Plantele medicinale și remediile tradiționale pot fi utilizate numai cu respectarea precauțiilor și contraindicațiilor specifice.
Despre autor
Acest articol a fost realizat de echipa editorială MEDICINAS, în cadrul proiectului de educație pentru sănătate și promovare a cercetării științifice în domeniul plantelor medicinale și al medicinei naturale.
De-a lungul activității sale, echipa MEDICINAS a beneficiat de colaborarea, timp de peste cinci ani, cu regretatul Acad. Dr. Farm. Ovidiu Bojor, care a contribuit la activitatea de cercetare și la dezvoltarea direcțiilor științifice ale proiectului. Moștenirea sa profesională continuă să reprezinte un reper pentru abordarea documentată și responsabilă a fitoterapiei.
Articolele publicate în prezent sunt redactate și documentate de echipa editorială MEDICINAS, pe baza literaturii științifice și a informațiilor medicale actuale.
Bibliografie științifică selectivă
World Health Organization. Influenza (Seasonal). https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/influenza-(seasonal)
Centers for Disease Control and Prevention. About Common Cold. https://www.cdc.gov/common-cold/about/index.html
Centers for Disease Control and Prevention. Preventing Respiratory Viruses. https://www.cdc.gov/respiratory-viruses/prevention/index.html
European Medicines Agency. Herbal medicines for human use. https://www.ema.europa.eu/en/human-regulatory-overview/herbal-medicinal-products
National Center for Complementary and Integrative Health. Echinacea: Usefulness and Safety. https://www.nccih.nih.gov/health/echinacea
Hemilä H, Chalker E. Vitamin C for preventing and treating the common cold. Cochrane Database of Systematic Reviews. 2013;CD000980. https://doi.org/10.1002/14651858.CD000980.pub4
Oduwole O, et al. Honey for acute cough in children. Cochrane Database of Systematic Reviews. 2018;CD007094. https://doi.org/10.1002/14651858.CD007094.pub5
Rennard BO, et al. Chicken Soup Inhibits Neutrophil Chemotaxis In Vitro. Chest. 2000;118(4):1150–1157. https://doi.org/10.1378/chest.118.4.1150
Bojor O. (coord.). Afecțiunile aparatului respirator. Editura Medicinas.
Articol citit de 14 persoane
Acest articol nu are comentarii!